“Cine spune cu mândie
C-a văzut şi multe ştie,
Geaba îşi arată fala
Dacă n-a văzut Zăbala!
În Carpaţi, mai jos de poale,
Între dealuri, pe o vale,
Parcă înadins aleasă
E ZĂBALA cea frumosă.
Aşezată pe un plai
Ca un colt ce-i rupt din rai,
Şi frumosă şi bogată
Cum n-a fost ea niciodată.
Fie-mi spusă cu crezare,
Bogăţia cea mai mare
Sunt, aşa cum vom vede,
Cei care trudesc în ea”…
Un început mai frumos al acestui articol legat de de „Sâtilia Zăbălenilor” care s-a desfăşurat ieri, în Poiana Sântiliei din localitate, decât versurile „Baladei Zăbălenilor” scrisă de Nicolae Munteanu, un vrednic fiu al satului, nici că puteam alege.
Iar Zăbălenii au trudit şi au organizat, cu mic cu mare, avându-l alături pe primarul Adam Attila, cea de a IV-a ediţie a acestei sărbători a verii, a ciobanilor, a românilor şi-a tuturor locuitorilor şi oaspeţilor sosiţi la această frumoasă sărbătoare. „Sunt bucuros că am reuşit să organizăm, şi în acest an, această frumoasă sărbătoare, pentru care Consiliul local a alocat, după posibilităţi, suma de 6000 de lei. Dar nu banii sunt cei care fac posibilă organizarea, an de an, a acestui frumos eveniment, ci oamenii cu suflet din comună. Ca primar am fost întotdeauna alături de cei ce vor să facă ceva pentru păstrarea tradiţiilor, şi, pe mai departe, voi fi întotdeauna alături de ei” (…) Mă bucur că la „Sântilia Zăbălenilor” au ţinut să fie prezenţi şi mulţi prieteni de-ai mei din Galaţi, Tecuci, care au venit, s-au cazat şi se simt foarte bine la noi în comună, sunt de faţă zăbăleni, şi oaspeţi din judeţ, văd că sunt şi unguri cărora le urez „Jo mulatast”!
„Sfântul Ilie, ocrotitor al ciobanilor”
Sântilia Zăbălenilor a început, aşa cum se cuvine, cu slujba de duminică ţinută de părintele paroh Ioan Bercu. Apoi, alaiul a pornit, pe jos sau în căruţe, însoţit de chiuiturile de bucurie ale tinerilor şi cântece de petrecere, către Poiana Sântilie. Vorbind despre Sfântul Ilie pe care l-au sărbătorit, în avans cu o săptămână, părintele Bercu a făcut un scurt istoric al acestei mari sărbători creştine: „ De dimineaţă l-am cinstit pe Sfântul Ilie prin rugăciune, acum îl cinstim prin veselie. De ce se veselesc creştinii de Sfântu Ilie? Acesta a fost un Prooroc drept şi credincios, care prin rugăciune a adus ploaia pe pământ, după trei ani şi jumătate de secetă. El este
Proorocul bunelor recolte. De aceea Sfântu Ilie este drag mai ales ciobanilor, plecaţi în vârf de munte, care se întorceau la Sfântu Ilie. (…) Îi aşteptau şi părinţii dar mai ales mândrele. Ciobanii nu veneau cu mâna goală, veneau cu păpuşa de caş pe care o dăruiau celei pe care o simpatizau. Bineînţeles, fetele la rândul lor aveau mănunchiul de busuioc la brâu, şi, de multe ori, la sfatul părinţilor, îl dăruiau celui drag. Şi apoi începeau nunţile şi întemeierea familiilor creştine. Astfel că Sfântu Ilie este şi ocrotitorul familiei creştine. Este ocrotitorul ciobanilor, al oamenilor singuratici de la munte, patron al aviatorilor, al pădurarilor. Şi mai ales le este drag ciobanilor şi pentru buna recoltă dar şi pentru faptul că se veseleau.”
Tradiţia e regăsirea sufletului nostru
Iar veselia şi voia bună au dăinuit, până seara târziu, în poiana străjuită de brazi voinici şi dârzi ca zăbălenii care nu şi-au uitat tradiţiile. Pentru că, aşa cum spunea domnul Constantin Secară, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române “ tradiţia nu e doar regăsirea a ceea ce ne-au lăsat strămoşii, ci este regăsirea sufeletului nostru, în noi înşine” .
Onoarea de a deschide programul artistic al „Sîntiliei Zăbălenilor” i-a revenit binecunoscutului rapsod popular din localitate, Mircea Nicolae, „nea Culiţă” cum îi spun localnicii, care, la vârsta de 77 ani mai cântă din fluier şi din alte instrumente de suflat cântece specifice oieritului dar şi cântece de veselie. Apoi, rând pe rând, în costume populare unul mai frumos ca altul, copii şi tineri din comună dar şi din celelate zone ale judeţului în care tradiţiile româneşti sunt păstrate cu sfinţenie- Vâlcele, Covasna, Sita Buzăului- precum şi oaspeţi din alte judeţe au prezentat, în faţa publicului, un minunat program de cântece şi dansuri. Sub un soare cald de vară, cei prezenţi i-au ascultat sau au urmărit dansurile prezentate de : interpretul George Burnichi, formaţiile de dansuri populare româneşti „Brâuleţul” din Sita Buzăului , „Voineştenii” din Covasna-Voineşti, Ansamblu de tradiţii şi obiceiuri din Vâlcele, Ansamblurile „Izvoraşul” şi „Datina”din Zăbala, şi invitaţii speciali Gabriela Tuţă din Sibiu, Sebastian Stan din Alba, fraţii Briciu din localitatea Brad, judeţul Hunedoara , Bogdan Toma din Hunedoara şi Adriana Ilie din Tg.Secuiesc.
Conform tradiţiei din lumea satului, „Sântilia Zăbălenilor” s-a încheia cu un bal la care a cântat Ricuţă Cosneanu, din Zăbala.
Mulţumim domnule Pozsony Ferenc!
Unul dintre organizatorii „Sântiliei Zăbălenilor”, Nicoale Pătrunjel, a adresat mulţumiri, cu acesată ocazie, directorului Muzeului Etnografic Ceangăiesc din Zăbala, care, de această sărbătoare a românilor a organizat, la Muzeul Etnografic Ceangăesc din localitate, o expoziţie care cuprinde fotografii şi exponate specific românilor din comuna Zăbala.
Maria Graur
