După zece dezbateri oamenii au început să înţeleagă că regionalizarea este în interesul lor
Dezbaterea pe tema regionalizării, desfăşurată vineri la Balvanyos, a adus în prim-plan un subiect controversat – dacă este posibil sau nu să se constituie o regiune pe criterii etnice, aşa cum doresc reprezentanţii comunităţii maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Dezbaterea publică a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), iar la aceasta au participat primari şi reprezentanţi ai administraţiei locale din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, precum şi parlamentari, politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile din cele trei judeţe.
În cadrul dezbaterii, liderii UDMR au pledat pentru înfiinţarea unor regiuni mai mici, cu cel mult 800.000 – un milion de locuitori, fiind de părere cele existente la ora actuală sunt nefuncţionale, iar păstrarea lor ar însemna „betonarea” unui eşec demonstrat. UDMR vrea o regiune formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş care sunt locuite majoritar de maghiari.
Liderii celorlalte formaţiuni politice maghiare, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar, au avut o poziţie mai radicală, spunând că vor face tot ce este posibil pentru a apăra „integritatea ţinutului secuiesc”, avertizând că vor recurge inclusiv la acţiuni de „nesupunere civică” dacă nu se va ţine seama de voinţa comunităţii maghiare. Dealtfel, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, condus la nivel naţional de Toro T. Tibor, a anunţat deja că pe data de 20 iulie va organiza mitinguri pro „ţinutul secuiesc” în peste 100 de localităţi din Transilvania. Aceştia nu au ascuns că doresc autonomia teritorială a acestei zone, regionalizarea fiind doar un prin pas pentru atingerea acestui deziderat, iar pentru a fi şi mai bine înţeleşi vineri l-au întâmpinat pe vicepremierul Liviu Dragnea cu steaguri secuieşti şi pancarte cu mesaje autonomiste.
Forumul Civic al Românilor respinge varianta unei „regiuni enclavizate”, în care românii nu au nici un viitor
Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş respinge varianta propusă de liderii comunităţii maghiare ce vizează formarea unei regiuni compuse din cele trei judeţe, pe considerentul că astfel s-ar crea o „enclavă etnică” în care viitorul comunităţii româneşti, minoritare în zonă, ar fi periclitat.
Reprezentantul Forumului, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat în cadrul dezbaterii publice pe tema regionalizării organizate vineri la Balvanyos de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice că niciun partid politic sau organizaţie civică românească din cele trei judeţe nu susţine varianta unei regiuni pe criterii etnice, menţionând că în mentalul colectiv al românilor încă persistă trista amintire a fostei regiuni autonome maghiare.
„Temerea noastră este legată de existenţa în mentalul colectiv a ceea ce înseamnă regiunea autonomă maghiară şi situaţia românilor de atunci. De asemenea, şi fără un ţinut secuiesc enclavizat, în cei 23 de ani postdecembrişti comunitatea românească din zonă nu a găsit înţelegerea necesară privind problemele de fond, identitare. Se discută despre aceste lucruri doar din perspectiva populaţiei maghiare. (…) Practic, noi românii care trăim aici nu ştim într-un viitor ţinut secuiesc autonom care ar fi rostul nostru, statutul nostru şi posibilităţile de dăinuire a identităţii noastre naţionale”, a spus dr. Ioan Lăcătuşu.
Acesta i-a înmânat vicepremierului Liviu Dragnea o serie de documente, inclusiv un studiu realizat de specialişti din cadrul Academiei Române referitor la slăbirea comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu rugămintea de a transmite acest semnal de alarmă şi premierului Victor Ponta şi cu menţiunea că românii din această zonă au nevoie de sprijinul statului pentru a-şi prezerva identitatea naţională.
Forumul Civic al Românilor reprezintă peste 25 de asociaţii şi fundaţii din cele trei judeţe, iar preşedintele de onoare este IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei.
Regionalizarea nu înseamnă federalizare, dar e calea de a rupe definitiv România de comunism
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, consideră că structura aparatului administrativ de stat a rămas aproape neschimbată în ultimii 23 de ani şi că este nevoie de o descentralizare reală pentru a se schimba nu doar structura, ci şi „metehne şi mentalităţi”. Dragnea susţine necesitatea realizării unei descentralizări autentice şi garantarea prin Constituţie a ireversibilităţii acestui proces.
Potrivit acestuia, structurile aparatului de stat păstrează în linii mari „tipul sovietic”, iar instituţiile şi-au schimbat doar denumirile, dar au păstrat „arhitectura, metehnele şi mentalităţile”. În opinia sa, regionalizarea va rezolva această problemă, însă condiţia esenţială este ca în paralel să se realizeze şi o descentralizare autentică.
„Regionalizarea nu e un simplu joc de puzzle. Regionalizare fără descentralizare e nimic. Principalul motor al dezvoltării şi modernizării statului român e descentralizarea”, a declarat Liviu Dragnea. Vicepremierul e de părere că în viitoarea Constituţie a României trebuie stipulat faptul că procesul de descentralizare este ireversibil, pentru a exista garanţia că nici o putere nu va putea aduce trecutul înapoi.
Dragnea a spus că regionalizare nu înseamnă federalizare, că nu presupune descentralizarea caracterului naţional şi unitar al statului român şi a dat asigurări că acest proces nu va atrage după sine desfiinţarea judeţelor sau a altor structuri administrativ-teritoriale existente.
Vicepremierul Liviu Dragnea a conchis că înfiinţarea regiunilor este calea de a „rupe definitiv România de comunism”, menţionând că înainte de desenarea graniţelor regiunilor preferă să se facă o mie de „măsurători” pentru ca modelul final să fie unul de succes, să ducă la dezvoltarea şi prosperitatea ţării.
Antal Arpad: UDMR vrea regiuni mai mici, nu „betonarea” unui eşec demonstrat
UDMR pledează pentru înfiinţarea unor regiuni de dezvoltare mai mici, fiind de părere cele existente la ora actuală sunt nefuncţionale, iar păstrarea lor ar însemna „betonarea” unui eşec demonstrat.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad care a prezentat vineri, în cadrul dezbaterii publice desfăşurate la Balvanyos, propunerea UDMR privind regionalizarea, a declarat că cele opt regiuni de dezvoltare din ţara noastră şi-au dovedit pe deplin ineficienţa, cea mai bună dovadă fiind faptul că în ultimii 15 ani s-au accentuat major discrepanţele dintre regiuni, dar şi între judeţele din interiorul acestora, unele devenind bogate, iar altele sărace.
În viziunea UDMR e nevoie de o descentralizare reală la nivelul judeţelor şi comunităţilor locale, dar şi de regiuni mai mici deoarece România nu are o infrastructură atât de dezvoltată precum Germania sau alte state europene încât să-şi permită să aibă regiuni mari, cu peste 3 milioane de locuitori. Drept urmare, UDMR consideră că în actualele condiţii de dezvoltare se poate lua în calcul formarea unor regiuni cu cel mult 800.000 – un milion de locuitori.
„Soluţia UDMR este regiuni mai mici. În Europa distanţele se calculează în minute, nu în kilometri. În alte ţări 300 de kilometri se parcurg în două ore, la noi se fac în 5-6 ore (…) Oricine este sincer şi se uită la cifre poate să spună că aceste opt regiuni de dezvoltare înseamnă un eşec major pentru România, iar menţinerea lor înseamnă betonarea unui eşec demonstrate”, a spus Antal Arpad.
Recunosc că UDMR are oameni echilibraţi, tenace, cu viziune şi deschişi la dialog
Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea a declarat vineri la Balvanyos că UDMR este format din oameni foarte echilibraţi, cu viziune, care apără cu răbdare, inteligenţă şi tenacitate interesele comunităţii maghiare şi care sunt deschişi la dialog, menţionând, totodată, că în opinia sa Uniunea este formaţiunea care ştie cel mai bine să facă lobby pentru a-şi atinge scopurile.
Acesta a punctat, de asemenea, faptul că PSD are o relaţie corectă şi o bună cu UDMR.
„UDMR, şi dacă este la guvernare, şi dacă nu, este partidul cel mai bine pregătit ca să facă lobby. Nu cred că ştie vreun partid din România mai bine decât UDMR să facă lobby. (…) Important este că au deschidere spre dialog şi astfel şansele să obţii ceea ce vrei sunt mai mari. E o calitate fundamentală şi asta apreciez cel mai mult la dumnealor, că sunt deschişi la dialog. Nu ştiu dacă este bine sau nu pentru noi, dar este o constatare. Şi pentru asta chiar îi apreciez şi le mulţumesc pentru faptul că reuşesc să fie nişte oameni de foarte mare echilibru. Este important pentru toată lumea”, a spus Liviu Dragnea.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă organizate la finalul unei dezbateri publice pe tema proiectului de regionalizare, ca răspuns la o întrebare legată de de şansele UDMR de a impune punctul de vedere, respectiv formarea unei regiuni compuse din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, locuite preponderent de maghiari.
Liviu Dragnea a subliniat că principalul scop al regionalizării este de a contribui la o dezvoltare unitară a ţării, o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi în final la un trai mai bun al cetăţenilor, prin urmare criteriul etnic nu poate fi exclus, dar nu este primordial.
Totodată, el a opinat că liderii comunităţii maghiare ar trebui să fie cei care să încerce să-i convingă pe românii din cele trei judeţe că ceea ce vor este bun pentru ambele părţi, nu doar pentru unii sau alţii, ştiut fiind că aceştia din urmă nu agreează ideea unei regiuni constituite pe criterii etnice.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
