Rezultatele finale ale Recesământului Populaţiei din anul 2011, la nivelul judeţului nostru, prezentate vineri de către reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică Covasna, reliefează faptul că, faţă de situaţia existentă la recensământul anterior din anul 2002, populaţia judeţului a scăzut cu 12.272 de persoane, cifră ce reprezintă o scădere de 5,51 % .
Descreşteri dar şi creşteri ale populaţiei stabile
Conform datelor prezentate de directorul instituţiei, Illés Andrea, la data de 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Covasna era de 210.177 persoane, din care 106.723 femei, adică 50,8%. La nivelul tuturor municipiilor şi oraşelor covăsnene s-a înregistrat o scădere a populaţiei stabile, însă Sfântu Gheorghe a rămas, în continuare, localitatea cu cei mai mulţi locuitori, populaţia stabilă fiind de 56.006 persoane. Acesta este urmat de Târgu Secuiesc cu o populaţie de 18.491 persoane, oraşul Covasna cu un număr de locuitori de 10.114 , oraşul Baraolt cu 8.672 persoane şi oraşul Întorsura Buzăului cu 7.528 de persoane, acesta din urmă înregistrând cea mai mare scădere a populaţiei stabile, respectiv 15,66% faţă de numărul înregistat în 2002, de 8.926 persoane.
Din totalul celor 40 de comune ale judeţului Covasna, un număr de 26 dintre acestea au înregistrat o scădere a polpulaţiei stabile faţă de recensământul anterior, cea mai mare regăsindu-se în comuna Vârghiş, unde trăiesc 1647 persoane, cu 13,4 % mai puţine decât în 2002, în timp ce numărul populaţiei stabile a crescut în 14 comune, Vâlcele fiind cea care a înregistrat cea mai importantă creştere, respectiv cu 777 persoane (21%) faţă de perioada anterioară. În cazul acestor unităţi administrativ teritoriale, cel mai mare număr de populaţie stabilă trăieşte la Zagon (5282) , urmat de Ghelinţa (4815), Brăduţ (4782), Zăbală (4597) , Sita Buzăului (4584), Sânzieni (4582) şi Vâlcele (4475), iar cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă a fost înregistrat în comunele Estelnic (1128), Malnaş (1087), Valea Mare (1051), Comandău (1006) şi Dalnic (956).
Privind distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă, datele ne arată că în mediul urban trăiesc 100,8 mii de persoane, reprezentând 48% din totalul populaţiei stabile. Aceste date indică faptul că fată de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 2,3 % în detrimentul mediului rural.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 20 octombrie 2011, potrivit datelor furnizate, se prezintă astfel: copiii ( 0- 14 ani) deţin o pondere de 17,5 % în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără ( 15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12%, persoanele mature ( 25 – 64 ani) formează majoritatea, 55,4%, iar persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 15,0% din total. Persoanele în vârstă de 85 de ani şi peste deţin o pondere de 1,2% în totalul populaţiei stabile.
Datele privind structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a judeţului Covasna
La recesământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, a limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Potrivit direcorului Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Covasna, Illés Andrea, pentru persoanele care nu dorit să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru pesoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Ca urmare, datele prezentate de reprezentanţii DJS pentru cele 3 caracteristici etno – culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi – au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia, şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 204.060 persoane ( din totalul celor 210.177 de persoane). Conform acestor date, 45.021 de persoane ( 22,1%) au declarat că sunt români, 15.0468 de persoane ( 73,3%) maghiari, şi doar 8.267 de persoane ( 4,1%) au declarat că sunt de entie romă. Grupurile etnice pentru care s –a înregistrat un număr de persoane sub 0,3 mii sunt germani, ceangăi, italieni, ucrainieni, evrei. Faţă de recensământul din anul 2002 s – a înregistrat o creştere a ponderii pupulaţiei de etnie romă de la 2, 7% la 4,1% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română de la 23,3% la 22,1%.
Potrivit liberei declaraţii a celor 204 mii de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 24,6% mii de persoane limba română reprezintă limba maternă, în cazul a 75,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă, limba romani a reprezentat limba maternă pentru 0,04%, iar limba germană pentru 0,03% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna, structura confesională a fost declarată de 203,7 mii de persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 21,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 36, 2% de religie romano – catolică, 33,3% de religie reformată, iar un procent de 0,4% din totalul pupulaţiei s – au declarat atei.
Starea civilă şi nivelul de şcolarizare
Din datele recensemântului din 2011 reiese că structura populaţiei stabile, în funcţie de starea civilă, se prezintă astfel: 46,2% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă) ; un procent de 41,2% persoane nu au fost niciodată căsătorite; 8,5% din totalul populaţiei stabile sunt persoane văduve; 4,0% reprezintă persoanele divorţate; 10.600 persoane (5,04 %) au declarat că trăiesc în uniune consensuală.
La capitolul privind nivelul de şcolarizare, din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 46,1% au nivel scăzut de educaţie ( primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,9% nivel mediu ( postliceal, liceal, profesional sau tehnoc de maiştri) şi 9,8% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau înregistate, official, 4024 persoane analfabete.
Au ales străinătatea
Numărul persoanelor plecate în străinătate la data recensământului din 2011, pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, era de 5.300 , cifră care, potrivit precizărilor făcute de către reprezentanţii de la Statistică, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Illés Andrea a menţionat că “sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate în străinătate cu întreaga familie, şi nici nu au existat alte persoane , în ţară, care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.” Cele mai multe persoane sunt plecate în Italia , Ungaria, Spania, Germania şi Franţa.
Zoltani Boglarka Szende
