A început sezonul estival şi cei mai mulţi dintre noi se gândesc cum să-şi programeze vacanţa sau concediul pentru o recreere cât mai plăcută. Dar pentru unii există un alt tip de recreere, o petrecere utilă a timpului „liber”, în care să acumulezi un plus de valoare intelectuală şi spirituală.
Autorul acestor rânduri, în calitate de esperantist, face parte din a doua categorie, preferând să-şi petreacă timpul călătorind şi participând la diverse evenimente ştiinţifice şi culturale internaţionale. Acest lucru îi dă posibilitatea nu numai de a vedea peisaje noi, dar şi de a stabili noi relaţii şi de a-şi îmbogăţi cunoştinţele prin experienţe inedite.
Conform unui comunicat al UEA (Asociaţia Universală de Esperanto), pe parcursul anului 2013 vorbitorii de limba esperanto vor duce o campanie pentru justeţe lingvistică prin sloganul „Comunicare justă”, în legătură cu al 98-lea Congres Universal de Esperanto, care va avea loc în prestigiosul Centru Harpa din Reykjavik, Islanda, cu circa 1000 de participanţi din mai mult de 50 de ţări. Congresul va avea aceeaşi temă.
După o scurtă perioadă de existenţă de numai 125 de ani, acum Esperanto este una dintre cele mai folosite 100 de limbi, din 6.800 de limbi vorbite în întreaga lume. Ea este a treia cea mai folosită limbă în Vikipedie, din 285 de limbi (11 februarie 2013). Esperanto este folosită între limbile alese de Google, Skype, Firefox, Ubuntu şi Facebook. Google Translate, programul de traducere al Google, în ultima perioadă a adăugat limba Esperanto prestigioasei sale liste de 64 de limbi. De asemenea, micile telefoane tactile de astăzi sunt capabile să folosească Esperanto.
Această limbă internaţională este predată oficial în 150 de universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior, şi în 600 de şcoli elementare şi generale din 28 de ţări. Esperanto are o literatură bogată constând în mai mult de 50.000 de titluri, cu noi apariţii editoriale în fiecare săptămână. În afară de emisiunile de radio din diverse ţări, există şi o staţie de radio care emite 24 de ore în Esperanto, cu numele „Mozaic”, şi de asemenea o televiziune prin internet în China.
Progresul limbii Esperanto a fost împiedicat din cauza prejudecăţilor şi a lipsei de cunoaştere, a ignorării unor fapte în legătură cu această temă. Adolf Hitler şi Iosif Stalin chiar i-au persecutat pe vorbitorii de Esperanto. Ambii dictatori au dispărut în arhiva istoriei, dar Esperanto a rămas, a crescut, a evoluat şi astăzi este folosită activ pentru comunicare între popoare, între mii şi mii de persoane în mai mult de 100 de ţări ale lumii.
Asociaţia Universală de Esperanto (UEA) este în parteneriat consultativ cu Unesco, se bucură de relaţii oficiale cu ONU şi cu Consiliul Europei. Există şi o Uniune de Esperanto Europeană (EEU) care promovează această limbă. Esperanto se poate folosi în comunicarea interetnică neutrală şi la un nivel de discuţie just, într-o înţelegere reciprocă, protejând astfel drepturile existenţiale ale limbilor minoritare şi indigene, tratând toate limbile pe o bază egală, şi respectând diversitatea culturală şi lingvistică a vorbitorilor acestora.
Un alt eveniment important care se va desfăşura în Germania, la Herzberg/Sieber, în perioada 12-18 iulie 2013) este a 46-a Conferinţă a Ligii Internaţionale a Profesorilor Esperantişti (ILEI), cu tema: „Învăţarea pe tot parcursul vieţii: Predarea limbii Esperanto la toate generaţiile”.
Motivarea temei face referire la situaţia actuală din multe ţări în care populaţia are tendinţe de îmbătrânire. De aceea în programul european „Învăţarea pe tot parcursul vieţii” există multe oferte culturale şi de instruire pentru toate generaţiile. Şi proiectele Esperanto primesc subvenţii pe această cale. În cadrul Conferinţei ILEI organizatorii ne propun răspunsuri la câteva întrebări: Ce să învăţăm din aceste proiecte? Ce strategie să elaboreze şi să urmeze ILEI, ce metode să folosim pentru a realiza o instruire în Esperanto de la o vârstă fragedă până la aşa-zisa generaţie a treia? Cum să colaborăm cu asociaţii profesionale şi instituţii neesperantiste etc.? Pentru a găsi răspuns la aceste întrebări, se propune un atelier de 90 de minute cu o supraprivire asupra unor proiecte actuale în cadrul Programelor Comenius şi Grundtvig, cu sfaturi practice despre modalitatea de a iniţia şi a coordona asemenea proiecte.
În cadrul Conferinţei va avea loc şi un seminar internaţional pentru instruirea profesorilor specialişti în Esperanto. Autorul acestor rânduri şi-a propus să participe activ, nu numai pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele şi a stabili noi relaţii de colaborare, dar şi pentru a învăţa din metodele şi procedeele de instruire ale colegilor din alte ţări.
Desigur, pe parcursul săptămânii se vor desfăşura şi alte acţiuni culturale şi educative interesante, la care vor fi prezenţi profesori esperantişti de prestigiu nu doar din ţările europene, ci şi din Australia, SUA, Coreea, şi din ţări africane. Se înţelege că limba de lucru este Esperanto, nefiind necesari interpreţi. Acest lucru îţi dă cu adevărat sentimentul că aparţii nu numai unui continent, ci că aparţii planetei. Şi pe măsură ce omenirea evoluează înaintând spre viitor, locuitorii acestei planete vor gândi şi acţiona global, adică la scară planetară. Rapida dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, schimbările climatice, epuizarea resurselor energetice tradiţionale, evoluţia politică la nivel mondial, precum şi alţi factori vor accelera globalizarea. Şi atunci se va impune foarte acut necesitatea unei limbi universale. E greu de crezut că o limbă naturală va fi acceptată în acest rol. Esperanto este singura limbă viabilă în acest sens, deoarece ea nu aparţine niciunui popor, ci tuturor în egală măsură, deci nu oferă din start avantaj celor care o vorbesc, cum ar face-o engleza, franceza, germana sau o altă limbă etnică. În plus are o gramatică simplă, este logic structurată şi se învaţă relativ uşor, în comparaţie cu celelalte limbi. Acesta este şi motivul pentru care reprezentantul României la Conferinţa ILEI, profesor Mihai Trifoi, şef al secţiei române a ILEI, a decis cu mulţi ani în urmă să studieze Esperanto. Şi cu adevărat acest domeniu i-a adus satisfacţii deosebite.
Este de precizat faptul că în Herzberg există un centru cultural şi de instruire în limba Esperanto, unde vin periodic studenţi şi profesori din toată lumea pentru a se instrui. Datorită numeroaselor activităţi educative şi manifestări culturale pe baza limbii Esperanto, localitatea a primit oficial un al doilea nume: Herzberg – oraşul Esperanto.
După Conferinţă, o parte dintre participanţi se vor întoarece în ţările lor sau îşi vor urma călătoria prin Europa, iar alţii vor călători mai departe la Reykjavik, pentru a participa la 98-lea Congres Universal de Esperanto.
Prof. Mihai Trifoi
Preşedinte al Asociaţiei de Esperanto din România
