În sistemul educativ românesc, limba franceză păstrează şi astăzi un loc deosebit întrucât pentru români limba franceză a fost – începând cu secolul al XVIII-lea – limba preferată a vechii aristocraţii, fiind aleasă ca mijloc privilegiat de comunicare internaţională şi uneori, chiar de comunicare internă. Oare astăzi mai are limba franceză statutul unei limbi privilegiate? Mai poate fi considerată „langue de coeur”? Oare câţi dintre noi mai conştientizează expresivitatea, prestanţa, eleganţa, rigoarea limbii lui Voltaire?
Liceul „Korosi Csoma Sandor” din Covasna este adeptul conceptului că diversitatea culturală poate fi o resursă a unui demers educativ benefic, prin varietatea formelor de exprimare culturală. Profesoara de limba franceză, Incefi Tunde, promovează o viziune deschisă transdisciplinarităţii, implicând elevii liceului într-o activitate-proiect, desfăşurată în cadrul Festivalului Francofoniei „PONTS VERS L’AMITIE”, ce s-a desfăşurat la Vama Buzăului. Organizatorii, Liceul Teoretic “Mircea Eliade”, din Întorsura Buzăului, Asociaţia de tineret “Alexandra Ducancea”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna au propus ca moto al festivalului de anul acesta: „Savoir-vivre sau bucuria de a trăi”. Ajuns la cea de-a IV-a ediţie, festivalul îşi propune realizarea unui schimb de experienţă, la nivel interjudeţean, din perspectiva interculturală, între elevi şi profesori, privind alegerile de lectură, de viaţă artistică şi lingvistică ce pot ghida un parcurs educativ sănătos, în condiţiile în care se manifestă o criză acută a lecturii în favoarea mass-mediei. În acest sens, organizatorii au conceput întâlnirea de anul acesta pe două secţiuni: artistică şi gastronomică. La partea artistică elevii liceului din Covasna au participat cu o dramatizare proprie, coordonată de profesoara de limba franceză Incefi Tunde, intitulată „Tele-jeunesse”. Având în vedere lait-motivul festivalului, „Arta de a trăi”, elevii din Covasna şi-au imaginat un nou concept de televiziune, abordând tematici diverse – concert, acţiuni caritabile, sport, personalităţi. Mesajul lor a fost concis: „Arta de a trăi” presupune o implicare directă în proiectele active ale vieţii. A fost un spectacol reuşit, cu priză la public, prin abordarea simplă, în aparenţă, dar cu un puternic impact asupra mentalului colectiv. La proba a II-a, cea de gastronomie, echipa Liceului „Korosi Csoma Sandor”, a acordat o atenţie sporită fiecărui detaliu, obţinând un onorant loc I, între cele peste zece şcoli participante. Astfel, în primul rând, ţinuta „ospătarilor” a fost ireproşabilă – asigurată de Hotel Dacia –asigurând o prestanţă specială concurenţilor. Clătitele tipic franţuzeşti, din regiunea Britagne, cu trei feluri de creme, asortate de o băutură pe măsură, Kier, au impresionat într-un mod vizibil pe cei cinci membrii ai juriului, dar mai ales pe preşedinta juriului, inspectoarea de limba franceză, Tanko Viorica.
Incefi Tunde, profesoara de limba franceză a Liceului „Korosi Csoma Sandor” a precizat: „participăm la acest Festival de patru ani şi de fiecare dată venim cu inima deschisă şi plină de gânduri bune pentru aceşti minunaţi oameni. Ospitalitatea lor, dăruirea profesională, grija şi ateţia pe care o acordă fiecărui detaliu în ceea ce priveşte organizarea, colaborarea, cooperarea mă fac să le adresez numai cuvinte de laudă. Am admirat maniera în care s-au implicat în acest festival; am avut convingerea că întreg Liceul „Mircea Eliade” participă la acest eveniment şi nu doar catedra de limba franceză. Am certitudinea că astfel de activităţi sunt motivaţia perfectă pentru elevii noştri de a studia limba franceză, mai mult decât atât, de a conştientiza oportunităţile pe care le oferă comunicarea în limba franceză.”
Diversitatea formelor de exprimare culturală – în sensul larg al termenului de cultură – tratată transdisciplinar şi dublată de abordarea unor teme promovând în mod explicit diversitatea culturală, a fost abordată pragmatic de echipa Liceului „Korosi Csoma Sandor”, care a înţeles că diversitatea culturală poate fi o resursă, în care creaţia şi cooperarea artistică dau naştere unor experienţe provocatoare.
Copiii au avut ocazia să învețe limba franceză într-un cadru informal, să se joace, să își facă prieteni și în același timp să își îmbogățească cunoștințele de cultură și civilizație franceză. Necesitatea adaptării la condiţii concrete, formarea priceperilor şi deprinderilor de manifestare liberă şi spontană a personalităţii, aprofundarea legăturii interdisciplinare, stimularea interesului de cunoaştere cât mai corectă a limbii duc la creşterea gradului de educaţie prin cunoaştere, comunicare, creaţie şi implicare.
„Proiectul <Savoir-vivre> a fost o ocazie pentru a ne folosi imaginaţia, îndemânarea, dar şi pentru a socializa; a fost o zi de neuitat. Am cunoscut persoane foarte interesante şi am învăţat să apreciez bunul gust, rafinamentul”, „Realizarea acestui proiect ne-a permis cunoaşterea unor tradiţii vechi ale civilizaţiei franceze şi ne-a dezvăluit influenţele externe care au acţionat atât în planul spiritual, cât şi în planul civilizaţiei materiale şi al organizării. Am descoperit obiceiuri care mărturisesc faptul că românii şi celelalte naţionalităţi au reuşit să convieţuiască secole de-a rândul şi că în spiritul toleranţei interculturale au preluat din cultura şi civilizaţia învecinată ceea ce au considerat că este util şi frumos.”, sunt câteva dintre impresiile participanţilor.
Diversitatea este aceea care ne încântă viaţa în relaţiile pe care le stabilim cu ceilalţi. Ea atrage şi sperie în acelaşi timp, dar numai de noi depinde dacă vrem să depăşim prejudecăţile şi stereotipiile pentru a cunoaşte o nouă viziune asupra vieţii, cu valori diferite. A învăţa să-l respecţi pe cel altfel decât tine, a valorifica posibilitatea de a comunica cu el îţi îmbogăţeşte viaţa, îţi deschide noi orizonturi. Toleranţa faţă de cei diferiţi poate fi elaborată şi impusă în comportament, atât prin educaţie (care creează motivaţii specifice şi diminuează sau înlătură eventualele prejudecăţi, suspiciuni şi resentimente, valorizând ideea pluralismului etnic, cultural şi politic), cât şi prin norme de conduită, prin programe şi proiecte educative. Din punct de vedere social, educaţia interculturală încurajează contactele, comunicarea, schimburile, care au ca rezultat micşorarea „distanţei sociale”. Formarea şi dezvoltarea spiritului de toleranţă constituie un deziderat major al cadrelor didactice de la Liceul „Korosi Csoma Sandor”. Rolul profesorului este acela de a valoriza culturile de origine ale elevilor, sensibilizându-i la diversitatea culturală, surmontând prejudecăţile şi stereotipurile şi practicând un comportament nediscriminatoriu.
Dana Şerban
