A trecut la cele veşnice un eminent cercetător al culturii populare din arcul Carpaţilor Răsăriteni, etnologul, muzicologul – bizantinolog şi compozitorul braşovean, Dr. Constantin Catrina. Cu câteva săptămâni în urmă am avut satisfacţia de a prezenta cititorilor din Topliţa, Miercurea-Ciuc şi Sf. Gheorghe volumul Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, apărut la editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, în anul 2012, sub semnătura celor doi distinşi cercetători Nicolae Bucur, din Miercurea-Ciuc şi Constantin Catrina, din Braşov
În toamna acestui an, la Editura Eurocarpatica, în colecţia „Profesioniştii noştri”, urma să apară volumul CONSTANTIN CATRINA – 80 de ani, ca o apreciere deosebită pentru îndelungata şi valoroasa activitate a cercetătorului braşovean, în zonele Târnave, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, Bran, Covasna etc. La mutarea Sa la Domnul, facem o succintă trecere în revistă a bogatei sale opere lăsată moştenire urmaşilor.
Constantin CATRINA s-a născut la 6 noiembrie 1933, în comuna Ţiu, Jud. Dolj. A absolvit l Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1973). Doctor în bizantinologie al Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti (2000), cu lucrarea Muzica de tradiţie bizantină. Şcheii Braşovului (Braşov, Editura Arania, 2001); membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1977) şi al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice (ASER), 2005.
A colaborat la: Aluta, Angustia, Astra, Byzantion Romanicon, Cumidava, Gazeta de Transilvania, Muzica, Revista Muzeelor, Telegraful Român ş.a. A cules circa 2000 de piese folcloristice – texte şi melodii – cântece de nuntă, colinde, balade şi cântece de haiducie, doine şi cântece propriu-zise, melodii de joc etc.) şi a consemnat numeroase informaţii de teren (obiceiuri, fişe de obiecte etnografice şi de artă populară, instrumente muzicale, fotografii documentare). A studiat mai ales zonele etnofolclorice Târnave, Ţara Bârsei şi Ţara Oltului, cât şi un număr restrâns de localităţi din jud. Covasna (Barcani, Întorsura Buzăului, Voineşti şi Zăbala).
A publicat peste 700 de studii şi articole (eseuri, recenzii, cronici de carte şi de concert etc.) şi a tipărit 35 de volume (unele în colaborare, ediţii îngrijite, culegeri de folclor) precum: Portul popular românesc de pe Târnave (în colab. cu dr. Nicolae Dunăre), Braşov, 1968; Drag mi-e cântecul şi jocul, ediţie îngrijită cu o pref. de Emilia Comişel, Braşov, 1982; Folclor muzical. Genuri şi repertorii, Braşov, 1997; Folclor muzical. Organologie populară (în colab.cu M.D. Rucsanda), Braşov, 2002. A colaborat (consultant) la realizarea filmelor de scurt metraj: Găteala capului (1967) şi Nunta cu călăraş de la Mateiaş (jud. Braşov, 1977).
De-a lungul anilor i s-au acordat mai multe premii şi ordine precum: Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a V-a, Bucureşti, 1969; Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a, Bucureşti, 1982; Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 1986; The Who’s who medal Leaders for the new Century (Irvine-SUA), 2000; Diplomă acordată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru întreaga activitate de o viaţă dedicată artei muzicale româneşti, Bucureşti, 2005; Premiul revistei „Astra” pentru întreaga activitate dedicată muzicii româneşti, Braşov, 2009; Diplomă de Excelenţă şi Premiul Grupului de Cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, Sfântu Gheorghe-Covasna, 2010.
Activitatea etnologului, muzicologului – bizantinolog şi compozitorului Constantin Catrina este bine cunoscută, unanim apreciată şi riguros menţionată în lucrările de specialitate. Din vasta sa activitate desfăşurată pe tărâmul culturii româneşti, timp de peste cinci decenii, vom evidenţia preocuparea de cercetător al culturii populare din arcul Carpaţilor Răsăriteni. Continuând tradiţia intelectualilor ardeleni, care în decursul timpului s-au implicat benefic în sprijinirea românilor din Arcul Intracarpatic, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lor culturale, Constantin Catrina a cercetat folclorul, cultura populară şi personalităţile româneşti din ţinutul Covasnei, suplinind astfel lipsa specialiştilor din zonă.
De-a lungul anilor, distinsul cercetător braşovean, a publicat în „Cuvântul nou”, iar după 1990, în „Angvstia” şi în „Grai Românesc” numeroase studii şi articole referitoare la: folclorişti şi folclorul muzical din judeţul Covasna, obiceiurile tradiţionale de peste an din Ţara Bârsei şi Covasna, obiceiuri şi cântece păstoreşti din sud-estul Transilvaniei, o încercare de bibliografiere a folclorului românesc din judeţele Covasna şi Harghita, Arta populară – obiect de cercetare şi valorificare, Folcloriştii Covasnei: Sabin V. Drăgoi, Ioan R. Nicola, Ion Sassu Ducşoara, Andrei Bârseanu, Dimitrie Cioflec, N.I. Dumitraşcu, „Codex caioni” şi influenţele sale, Dr. Valeriu Bidu. Note şi corespondenţe ş.a.
După 1990 a continuat munca de cercetare în arhive şi biblioteci şi a participat la majoritatea sesiunilor, simpozioanelor, dezbaterilor organizate la Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Covasna având ca temă istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, devenind astfel unul din cei mai avizaţi cunoscători ai folclorului românesc din Arcul Intracarpatic. Prin articolele şi studiile sale, Constantin Catrina a contribuit la evidenţierea contribuţiei culturii populare româneşti din această parte de ţară, cu populaţie preponderent maghiară, la patrimoniul cultural naţional, precum şi interferenţele sau elementele etnografice împrumutate unii de la alţii.
Înzestrat cu toate calităţile unui cercetător autentic: ordonat, riguros, temeinic, consecvent, având neastâmpărul curiozităţii şi robit de deliciu detaliului, cărturarul Constantin Catrina s-a apropiat de documentele edite şi inedite lecturate, cu acribia cercetătorului, dar şi cu generozitatea eruditului şi pasiunea omului de autentică trăire românească. Conştient de valoarea lucrului în echipă, a dat curs invitaţiei noastre de a cerceta şi redacta o lucrare despre scriitorul, publicistul şi folcloristul Horia Teculescu, membru al unei distinse familii de cărturari ardeleni, originară din Covasna. Astfel a apărut volumul Teculeştii din neam în neam, redactat de Constantin Catrina împreună cu Luminiţa Cornea şi Ioan Lăcătuşu, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2008, lucrare editată cu binecuvântarea I.P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, de către Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe.
O strălucită încununare a acestui îndelungat şi rodnic travaliu ştiinţific o reprezintă volumul Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina, lucrare monumentală apărută la Editura „Eurocarpatica” din Sf. Gheorghe, în 2012. Bunul Dumnezeu le-a dat autorilor puterea şi înţelepciunea, de care aveau nevoie, de a purcede la realizarea unei cărţi despre etnografia şi folclorul din spaţiul judeţelor Covasna şi Harghita, atât dr. Nicolae Bucur cât şi dr. Constantin Catrina fiind angajaţi temerar la acest proiect, de peste patru decenii, după care împreună l-au finalizat. Cartea Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita prin valoarea ei documentară, reprezintă un util instrument de lucru pentru etnografi, folclorişti, sociologi – promotori ai culturii populare.
Dar, aşa cum este cunoscut, activitatea etnologului, muzicologului – bizantinolog şi compozitorului Constantin Catrina a fost mult mai vastă. Un bilanţ al acestei prodigioase activităţi este prezentat în volumul Constantin Catrina, Privitor în oglinda timpului, apărut la Editura „Fântâna lui Manole”, din Râmnicu Vâlcea, în 2008. Lucrarea a fost editată “la împlinirea a 75 de ani de când autorul ei a văzut lumina soarelui” şi este dedicată soţiei autorului, Maria Magdalena, care „timp de aproape 50 de ani i-a asigurat liniştea şi confortul necesare studiului şi creaţiei muzicale”. Ediţia este îngrijită de Dr. Gheorghe Deaconu, cu un preludiu liric de Doru Popovici.
Pentru a surprinde, cât mai bine cu putinţă, în întreaga sa complexitate şi profunzime personalitatea etnologului, muzicologului – bizantinolog şi compozitorului Constantin CATRINA, redăm unele pasaje semnificative, prin conţinutul lor, din aprecierile formulate la adresa sa, de câţiva colaboratori, oameni de cultură şi de specialişti care reprezintă nume de rezonanţă în etnografia şi muzicologia românească. „ Cărţile sale şi mai ales paginile din Enciclopedia muzicii româneşti (ultima şi cea mai nobilă pasiune a senectuţii adevăratelor personalităţi din cultura unui popor) reprezintă „Everestul” carierei sale muzicologice. Un pisc pe care merită să trăieşti încă o viaţă, mereu la înălţimea aerului „rarefiat” dătător de forţă şi credinţă” (Luminiţa VARTOLOMEI, Viorel COSMA); „Constantin Catrina, una din frunţile luminate ale Braşovului, este o posibilă paradigmă a dezvoltării culturale a oraşului în ultima jumătate de veac, în procesul bivalent de recuperare şi reactivare a izvoarelor de spiritualitate autohtonă, de remodelare şi potenţare a unei identităţi pregnante, în dialog cu celelalte „lumi” culturale româneşti şi europene”. (Gheorghe DEACONU); „Înalta probitate profesională, acribia utilizării unui aparat critic bogat şi elocvent, masiva şi impresionanta bibliografie, sunt doar câteva dintre atributele prin care Constantin CATRINA face dovada unui serios şi competent demers ştiinţific” (Constantin SECARĂ); “Prin întreaga sa viaţă şi activitate, Constantin CATRINA poate fi luat drept model pentru generaţiile ce vor veni. De mai bine de jumătate de secol trudeşte pe ogorul Muzicii, transformând noaptea în zi. Rareori se întâlnesc la aceeaşi fiinţă pasiunea şi tenacitatea cu discreţia şi modestia. Cercetează, se informează, strânge material, îl selectează, creează fără răgaz, dar găseşte timp şi pentru un concert sau un recital, iar când îl întâlneşti, ţi se adresează cu un zâmbet cald şi cu o vorbă bună. Adevărată personalitate renascentistă, domeniile în care excelează sunt multiple: etnograf şi folclorist, muzicolog şi bizantinolog, istoriograf şi lexicograf, compozitor şi dirijor, pedagog, manager cultural” (Ana SZILAGYI).
Prin vocea autorizată a unor asemenea personalităţi este conturat astfel profilul moral al OMULUI Constantin Catrina şi cel al profesionistului cu un palmares impresionant. Putem astfel cunoaşte pe omul de suflet, prietenos, stimat, bine ancorat în “breasla” etnografilor şi muzicologilor, prezenţă luminoasă, discretă şi distinsă în comunitatea braşoveană, pe familistul înconjurat cu dragoste de soţie, copii şi nepoţi. În acelaşi timp, ţinem să remarcăm, pe lângă trăsăturile de caracter care definesc personalitatea sa: omenia, modestia, generozitatea, distincţia, echilibru, discreţia, seriozitatea, deschiderea spre alte culturi, şi calităţile sale de documentarist, bibliograf şi arhivist, conştient de valoarea tezaurului arhivistic pentru memoria colectivă a neamului românesc, preocupat deopotrivă de identificarea şi păstrarea documentelor, dar şi de valorificarea ştiinţifică a acestora.
Compozitorul şi cercetătorul Constantin Catrina s-a bucurat de un prestigiul bine meritat, precum şi de respectul şi preţuirea muzicologilor, etnografilor şi a altor cercetători ai vieţii muzicale şi ai culturii româneşti din întreaga ţară şi de peste hotare. Chir dacă fizic nu va fi împreună cu noi, în toamma acestui an, la împlinirea venerabilei vârste de 80 de ani, noi vom lansa volumul „Profesioniştii noştri. CONSTANTIN CATRINA – la 80 de ani neîmpliniţi”. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să te odihnească în pace, iubite maestre!
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
