Din analiza de conţinut a presei locale, din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada ianuarie 2012 – aprilie 2013, rezultă că problematica regionalizării şi a reorganizării administrativ – teritoriale a României este o temă prezentă constant în paginile ziarelor în limba română şi în limba maghiară, din aceste judeţe. Frecvenţa materialelor de presă care abordează această temă este mult mai mare în paginile publicaţiilor maghiare. De remarcat faptul că, doar o mică parte din informaţiile referitoare la regionalizare care sunt expuse în dezbaterile, interviurile, reportajele, ştirile şi articolele din publicaţiile maghiare, apar şi în presa de limbă română (cu excepţia celor transmise cu ocazia conferinţelor de presă ale formaţiunilor politice şi civice maghiare). În schimb, opiniile liderilor politici şi civici români, precum şi cele ale reprezentanţilor mediului academic şi ai mass-media în limba română, sunt pe larg prezentate şi comentate, în presa de limbă maghiară din cele două judeţe.
Majoritatea articolelor cuprinse în prezenta analiză se referă la dezbaterile publice referitoare la variantele de regionalizare a Transilvaniei, în general, şi, în mod deosebit, a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. Cercetarea discursului public, pe tema regionalizării, a permis identificarea punctelor de vedere comune (realizarea unei reforme administrative profunde, pe baza principiilor descentralizării şi subsidiarităţii şi a normelor adoptate, în acest sens, în cadrul Uniunii Europene), precum şi a poziţiilor proprii, faţă de variantele de regiuni propuse, formulate şi susţinute de principalii actori politici, civici, ai mediului academic şi ai mass-media locale, regionale şi naţionale.
Varianta înfiinţării unei regiuni formată din actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, prin acordarea priorităţii criteriului etnic, nu este susţinută de niciun partid politic, ori formaţiune civică românească şi nici de către specialişti din cadrul mediului academic (cu excepţia doamnei Smaranda Enache, din conducerea Ligii „Pro Europa” şi a domnului Dorin Florea, primarul municipiului Tg. Mureş).
Din perspectiva liderilor politici şi civici maghiari, este susţinută varianta formării unei regiuni care să reconstituie defuncta Regiune Autonomă Maghiară, formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi, eventual judeţul Bistriţa-Năsăund, sau chiar Braşovul (Borbely Laszlo). De regulă, însă, orice altă variantă, în afara celei ce ar cuprinde judeţele amintite şi care ar forma „Ţinutul secuiesc”, este considerată a fi împotriva comunităţii maghiare şi a obiectivului de a instituţionaliza „ţara mamă internă”, cu sprijinul căreia poate fi păstrată maghiarimea ardeleană. În presa de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, tema regionalizării este strâns legată de cea a autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”. În acest caz, atât poziţia formaţiunilor politice şi civice „moderate” maghiare, cât şi a celor „radicale” este identică, sau foarte apropiată. La dezbaterile publice organizate pe marginea problematicii regionalizării participă, de regulă, oameni politici, demnitari, reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile şi ai mass-media din Ungaria, toţi fiind în acelaşi timp şi sprijinitori fervenţi ai obţinerii autonomiei „Ţinutului secuiesc”.
De remarcat criticile formulate de UDMR faţă de varianta de regionalizare propusă de USL, „care ar introduce, de fapt, un nou nivel administrativ între judeţe şi guvernul central, ceea ce va spori birocraţia şi puterea baronilor locali şi ar menţine decalajul între judeţele dezvoltate economic şi cele mai sărace”. Este exprimată şi opinia potrivit căreia, actualele regiuni trebuie reorganizate fără transferarea atribuţiilor administrative. UDMR invocă, apoi, un articol din Carta regiunilor, care prevede că guvernele nu pot modifica raporturile dintre majoritari şi minoritari, prin schimbarea împărţirii teritoriale, dar omit însă să menţioneze faptul că tot UE a recomandat organizarea unor regiuni mai extinse teritorial, pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene.
Motivaţia reală a respingerii acestei formule de regionalizare o reprezintă pierderea puterii pe plan local, prin diminuarea influenţei liderilor maghiari, în urma schimbării raporturilor demografice dintre români şi maghiari, prin înglobarea judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş într-o regiune mai mare. Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, a atenţionat: „dacă maghiarii care formează majoritatea în judeţele Covasna şi Harghita vor ajunge minoritari într-o nouă unitate administrativă, va fi periclitată existenţa mai multor instituţii maghiare, întreţinute de autoguvernări”. (Forum UDMR despre regionalizare / Trebuie să se renunţe la prejudecăţi, în Haromszek, nr. 6831 din 02.03.2013).
Un sondaj de opinie realizat de către Consiliul Judeţean Harghita, care a urmărit şi cunoaşterea opiniei cetăţenilor judeţului Harghita privind regionalizarea, a scos în evidenţă existenţa unei diferenţe între punctele de vedere susţinute de formaţiunile politice şi civice maghiare, privind susţinerea doar a variantei unei viitoare regiuni formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, şi cele ale majorităţii subiecţilor intervievaţi. Astfel, numai 40,3% dintre maghiarii cuprinşi în cercetarea sociologică menţionată, au fost de acord cu varianta conform căreia judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trebuie să creeze o regiune comună de dezvoltare, şi doar 6,3% dintre români au susţinut această variantă. (Factorii externi sunt responsabili pentru conflicte – Sondaj cu privire la relaţia dintre românii şi maghiarii din judeţul Harghita, în Harghita Nepe, nr. 46 din 07 03 2013).
Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), în nenumărate ocazii şi-a exprimat nemulţumirea pentru faptul că în dezbaterile publice organizate pe tema regionalizării şi a autonomiei pe criterii etnice a ţinuturilor secuizate, din sud-estul Transilvaniei, formaţiunile politice şi civice maghiare ignoră existenţa, interesele, valorile şi aspiraţiile celor 365.479 de cetăţeni români de naţionalitate română, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (conform datelor provizorii ale recensământului populaţiei din octombrie 2011), care reprezintă 36,05% din populaţia totală a celor trei judeţe şi a celor 65.767 de cetăţeni români de altă etnie, din judeţele menţionate (6,31% ), adică a 42,36% din populaţia totală a celor trei judeţe. FCRCHM a solicitat şi solicită în continuare instituţiilor şi autorităţile statului român să asigure cadrul legislativ şi instituţional necesar prezervării şi afirmării identităţii româneşti, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică care s-ar constitui prin înfiinţarea unei regiuni formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.(Buletinul Ligii Cultural- Creştine ”Andrei Şaguna”, nr. V/2012, p.219).
Multitudinea punctelor de vedere exprimate în dezbaterile publice referitoare la regionalizare judeţelor din sud-estul Transilvaniei pot fi grupate în două orientări, diametral opuse: perspectiva românească care cuprinde proiectul guvernamental de înfiinţare a regiunii Transilvania de Sud, proiect susţinut de toate partidele politice româneşti, de mediul academic, de marea majoritate a liderilor politici şi civici şi de reprezentanţii cetăţenilor români de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi propunerea susţinută de formaţiunile politice şi civice maghiare de înfiinţare a unei regiuni formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, după modelul Regiunii Autonome Maghiare.
Dezbaterile cuprind şi alte opinii privind: organizarea şi atribuţiile viitoarelor regiuni şi judeţe; relaţiile dintre guvernul central – regiune şi judeţ, oraşul de reşedinţă a viitoare regiuni ş. a. Toţi factorii implicaţi în dezbaterile publice referitoare la regionalizarea şi reorganizarea administrativ– teritorială a României au insistat asupra importanţei şi consecinţelor pe termen scurt, mediu şi de perspectivă a viitoarei reglementări ce urmează a fi validată în cursul anului 2013.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
