Interviu cu Iurie Levcic, preşedinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi
Vizita oaspeţilor din Cernăuţi, membrii ai Ansambului folcloric „Dor Bucovinean”, care au urcat pe scenă cu ocazia „Zilelor Sfântu Gheorghe 2013”, mi-a oferit prilejul de a sta de vorbă cu domnul Iurie Levcic, preşedinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, şi totodată realizator de emisiuni în limba română la TV Cernăuţi. Discuţia purtată cu acesta, imediat după spectacolul minunat prezentat de copiii şi tinerii bucovineni, mi-a bucurat dar în egală măsură mi-a întristat sufletul. Însă, un lucru a răzbătut din toate vorbele domnului Iurie Levcic: limba, tradiţia şi portul românesc nu vor pieri, dar pentru păstrarea acestora este nevoie de efortul comun al românilor din România şi din Ucraina.
Iurie Levcic, aici împreună cu reprezentantele Fundaţiei „Mihai Viteazul”, d-nele Maria Peligrad şi Stela Buda
– Domnule Levcic, cum v-aţi simţit în judeţul Covasna şi la Sfântu Gheorghe?
– Am fost onoraţi de invitaţia la Zilele oraşului, ce ne-a prilejuit şi vizita la Întorsura Buzăului, şi vreau să vă spun că ne-a plăcut foarte mult zona, enorm de mult. Centrul oraşului Sfântu Gheorghe mi-a adus aminte foarte mult de Cernăuţi. Perioada austro-ungară şi-a lăsat amprenta asupra ambelor oraşe şi a acestei zone, cu aceste clădiri în stiluri tradiţionale, baroc, neobaroc, neoclasic. Suntem pentru prima oară în Sfântu Gheorghe şi în judeţul Covasna. După cum probabil ştiţi, împreună cu domnul Ioan Bălan, cel care ne-a lansat invitaţia de a veni în judeţul Covasna, şi care ne-a fost alături pe parcursul acestor zile, am fost la Întorsura Buzăului unde am fost primiţi cu multă ospitalitate şi cu multă căldură de domnul primar Leca Băncilă dar şi de elevii şi cadrele didactice de la Liceul „Mircea Eliade”. Acolo am luat parte la Consiliul Elevilor din liceu, am prezentat activităţile desfăşurate de unii, şi de alţii, am schimbat păreri, opinii şi am luat cunoştinţă de zonă prin povestirile copiilor. Elevii din Cernăuţi împreună cu elevii întorsureni au prezentat un spectacol, o adevărată competiţie creativă, în scenă, la care şi-au adus concursul, din câte am înţeles, ansamblurile liceelor şi al Casei de Cultură. Nu am avut un minut liber pentru că am vizitat şi zona Întorsurii unde am văzut nişte lucruri deosebite. Pentru noi, românii din nordul Bucovinei, aceste lucruri despre care doar auzisem au fost o revelaţie, am trăit emoţii deosebite. Emoţii am avut şi la spectacolul prezentat astăzi (sâmbătă – n.red.) de copiii şi tinerii Ansamblului „Dor Bucovinean” din Cernăuţi, spectacol care, după aplauzele publicului dar mai ales a faptului că spectatorii s-au prins în horă, ne-a făcut să înţelegem că muzica şi dansurile româneşti din Bucovina sunt preţuite de cei ce trăiesc în Sfântu Gheorghe.
– Veniţi dintr-o zonă cu multiculturalitate, într-o zonă multiculturală. Spuneţi-ne, vă rog, cum e să fii român la Cernăuţi?
– La Cernăuţi, dacă eşti om nu contează! Eu sunt purtător şi al limbii şi al culturii ucrainene, dar cunosc, sper bine, limba română, chiar dacă mai avem unele momente în care auzul ne este deranjat, pentru că, normal, în momentul când limba în România a evoluat, în nordul Bucovinei nu a avut această posibilitate să evolueze la acelaşi nivel. Totuşi, noi ne străduim foarte mult să studiem limba română, autodidact, şi-i învăţăm şi pe copiii noştri. Totodată încercăm să cercetăm zonele folclorice şi să adunăm din ceea ce-a mai rămas în aceste zone, să le punem în valoare şi să le promovăm prin intermediul ansamblurilor din cadrul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi.
– În munca Dumneavoastră vă bucuraţi de sprijin din partea guvernaţilor români şi ucraineni?
– Ne bucură faptul că mai ales în ultimul an am fost observaţi de demnitarii români pentru că, până acum, am fost pur şi simplu marginalizaţi, în sensul că fiecare partid, aici în România, are preferinţele sale. De aceea, noi nu ne-am bazat pe partidele politice ci pe acei români adevăraţi, patrioţi adevăraţi, care ne-au sprijinit logistic, material şi moral şi au fost alături de noi în momentele nu prea fericite ale existenţei noastre. Sunt unele lucruri care ne deranjează şi pe acestea noi încercăm să le explicăm autorităţilor, mai ales, pentru că cei care nu trăiesc alături de noi, care nu ştiu necesităţile noastre, nu pot să ne dirijeze viaţa, zic eu, pe calea cea dreaptă. Pentru că, dacă demnitarii ucraineni socot că este suficient sprijinul culturii minorităţii naţionale a românilor, eu zic că nu e suficient! Dacă Ucraina pretinde intrarea în Uniunea Europeană, cred eu că acel principiu de discriminare pozitivă ar trebui să fie mult mai vizibil şi mai simţitor.
Ansamblul „Dor Bucovinean” pe scenă, la Zilele Sfântu Gheorghe 2013
În ceea ce priveşte sprijinul oferit din România, vreau să vă spun un singur lucru: atât timp cât în capul acestor departamente a fost un român născut în nordul Basarabiei – dl. Tomac – am fost marginalizaţi, deoarece acesta şi-a văzut doar de interesele sale. În prezent, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a trecut din nou sub tutela Ministerului de Externe. Eu sper că diplomaţia şi diplomaţii români vor găsi resurse să soluţioneze problemele diasporei dar mai ales ale românilor din apropiata graniţă a ţării, pentru că, într-adevăr, noi nu am plecat după bani lungi, nu am fugit de viaţa grea, noi ne-am născut pe aceste pământuri şi am vrea ca aceste pământuri să fie promovate. În promovarea şi valorificarea limbii şi culturii româneşti în Basarabia necesităm sprijinul României, mai ales ne dorim un program, o lege, un sistem coerent de sprijinire a acestor oameni. Vreau să vă spun că prioritatea românilor din nordul Bucovinei o reprezintă limba, cultura, tradiţia şi obiceiurile. Însă, din păcate, nu întotdeauna aceste priorităţi sunt acceptate şi de demnitarii români. Îmi pare rău să spun aceste lucruri. Mă bucur enorm de mult că în ultimul an lucrurile s-au schimbat puţin, în bine, mulţumită şi ministrului delegat Cristian David. Poziţia lor e mult mai aproape de noi decât ceea ce am văzut până acum, e un lucru mare că suntem auziţi, că suntem primiţi, că suntem întrebaţi de problemele pe care le avem – e un pas înainte.
– Spuneaţi că sunt câţiva români cu suflet mare care v-au sprijinit. Ni-i puteţi aminti?
– În primul rând adresez mulţumiri domnului Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, care pe parcursul a nouă ani de zile de când există acest Centru Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi nu ne-a respins nicio cerere, nicio adresă, a fost mereu alături de noi, ne-a ajutat şi ne-a sprijinit în tot ce ne-am dorit. De asemenea adresăm mulţumiri şi multor primari din judeţele Suceava şi Botoşani – şi aici îl amintesc pe domnul primar de la Dumbrăveni – Ioan Pavel, pe Viluţ Mezdrea de la Poiana Stampei, pe fostul primar al oraşului Botoşani, domnul Fluture. În faţa lor ne închinăm pentru că, într-adevăr, aceşti oameni gândesc româneşte şi fac tot posibilul ca suflul acesta românesc, cultura românească, spiritul românesc să dăinuie. Nu putem să nu ne închinăm acestor oameni mai ales în momentele atât de grele prin care trece acum, zic eu, România.
Nu pot să-l evit pe domnul Ioan Bălan, un om deosebit. Pe lângă el am mai cunoscut alţi oameni deosebiţi aşa cum este primarul oraşului Întorsura Buzăului, domnul Leca Băncilă, un profesor în primul rând, un patriot adevărat şi-un om de omenie. Aceste lucruri au fost sesizate şi apreciate şi de copiii cu care am fost în vizită. În momentul în care am pornit astăzi (sâmbătă – n.red.) de la Întorsura Buzăului, domnul primar ne-a invitat să intrăm în noua biserică unde am făcut o rugăciune pentru drumul bun către casă, pentru cei de aici care rămân, să le dea bunul Dumnezeu putere şi voinţă să păstreze ce ne-au lăsat strămoşii. Am cântat Tatăl Nostru pentru prima oară în biserica de la Întorsura Buzăului, şi mai multe rugăciuni. Ne-am simţit extraordinar de bine, şi cu sufletul împăcat am pornit încoace (către Sfântu Gheorghe – n.red.), iar acum suntem şi mai împăcaţi că am coborât de pe scena acestui frumos oraş, aplaudaţi şi apreciaţi.
***
Membrii Ansamblului „Dor Bucovinean” condus de domnul Iurie Levcic au meritat, pe deplin, toate aplauzele şi aprecierile noastre pentru frumuseţea portului, cântecelor şi dansurilor aduse pe plai covăsnean din draga noastră Bucovină!
Maria Graur
