„Orice pom plantat înseamnă puţină viaţă pentru noi şi pentru copiii noştri”
Începând de sâmbătă, pădurile din judeţul Covasna s-au îmbogăţit cu aproximativ 6.000 de puieţi de gorun, frasin, tei, paltin, ligustrum, măr şi păr care au fost plantaţi în comuna Vâlcele, în zona denumită Poiana Grebului, de cei aproape 500 de voluntari care au răspuns prezent la chemarea lui Cătălin Lazăr, reprezentantul Asociaţiei pentru Dezvoltare Comunitară durabilă „ALUTUS” , în cadrul programului „Plantăm fapte bune”.
În cursul dimineţii, după sosirea autocarelor ce i-au adus pe studenţii voluntari de la Universitatea „Transilvania” din Braşov şi pe cei ai Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, toţi participanţii – reprezentanţi ai mai multor instituţii din judeţ, dar şi alţi voluntari, îmbarcaţi în autobuze sau în maşinile personale, însoţiţi şi de-o ambulanţă a Serviciului de Ajutor Maltez, au pornit în coloană spre comuna Vâlcele. Mulţi dintre locuitorii din Vâlcele şi Araci, care ieşiseră pe la porţi, priveau miraţi mulţimea de maşini care curgea pe drumul ce trecea prin aceste localităţi, neînţelegând, probabil, ce se întâmplă în dimineaţa unei zile de la sfârşitul săptămânii.
La „tabăra de bază” am fost întâmpinaţi cu ceai, cafea, cozonac şi biscuiţi. Conform programului, toţi voluntarii – tineri studenţi şi oamenii ai muncii, dar şi câţiva copii de grădiniţă sau din clase primare, veniţi împreună cu părinţii lor, am fost împărţiţi în 30 grupe conduse de câte doi studenţi de la Silvicultură, şi am pornit, plini de elan, către Poiana Grebului care nu se afla, aşa cum mulţi s-ar fi aşteptat, la margine de drum, ci la aproape 3 kilometri distanţă de locul de întâlnire.
Maria şi Nicuşor
Veselie, discuţii între prieteni şi cunoştinţe, dar şi între cei ce deveniseră camarazi de drumeţie, pe drumul către Poiana Grebului. Alături de mine mergeau doi copii veseli şi frumoşi. Erau singuri şi am intrat în vorbă cu ei, şi aşa am aflat că se numesc Maria Carmen şi Nicuşor Deneş, au 9 respectiv10 ani şi sunt din Araci. Tatăl lor, Attila Denes, era deja pe deal unde a pregătit terenul pe care urma să se planteze copăceii.
Maria şi Nicuşor
Trecând pe lângă o casă izolată de sat, în curtea căreia erau găini şi capre, l-am văzut pe Nicuşor fugind către un ţap negru, pe care l-a luat de gât, ca pe un bun prieten. „Am fost de multe ori pe-aici, chiar am lucrat astă vară. Suntem mai mulţi fraţi şi a fost bine că am mai câştigat şi eu un ban” mi-a spus, cu faţa luminată de un zâmbet curat de copil, Nicuşor. Ne-am pierdut pe drum, dar ne-am revăzut pe deal unde Maria se odihnea pe iarbă, obosită, probabil, de-atâta drum. Mi-a spus că nu a plantat nici un puiet, dar că se bucură să vadă cum oamenii mari au grijă ca în satul lor să fie, peste ani, o pădurice nouă.
Păduricea din poiană a prins viaţă
După parcurgerea drumului pe care „asfaltul era muiat” pe alocuri, destul de tare, punând la grea încercare adidaşii de marcă la care unii dintre tineri nu au putut să renunţe, chiar dacă nu veniseră la discotecă, ci la împădurit, dar şi plămânii celor care, datorită muncii de birou, au pierdut antrenamentul urcatului costiş, prin pădure, am ajuns pe deal. Aici am fost întâmpinaţi de o privelişte superbă şi de vetrele (gropile) pe care trebuia să le pregătim pentru a planta puieţii. Preluaţi de şefii de grupe care, conform proiectului, ştiau exact unde şi cine urmează să împădurească, am intrat în posesia uneltelor şi am trecut la treabă.
Greu la deal…
Coordonatorii echipei noastre din care au făcut parte angajaţi ai Direcţiei de Statistică, ai Direcţiei de Sănătate Publică, medicul de familie din comuna Vâlcele dar şi alţi voluntari, Alex din Suceava şi Ema din Botoşani, ambii studenţi în anul IV la Facultatea de Silvicultură din Braşov, ne-au îndrumat şi ne-au urmărit fiecare pas ce l-am avut de făcut, pentru ca munca noastră să fie bine făcută. „Studenţii de la Silvicultură au început şi au elaborat acest proiect în colaborare cu Organizaţia studenţilor silvicultori şi împreună cu mai multe organizaţii nonguvernamentale. Sperăm să iasă treabă bună” mi-a spus Alex care de loc este din judeţul Suceava, unde, în anul 2007 a participat, alături de alţi 1000 de voluntari, la împădurirea unei suprafeţe de cca 20 de hectare, într-o singură zi.
Alex & Co.
În timp ce fărâmiţam pământul pe care l-am pus de jur împrejurul unui puiet de gorun, am stat de vorbă cu Viorica, o doamnă veselă care şi-a făcut treaba cu multă dăruire. „Am venit cu plăcere şi mă bucur să văd că sunt prezenţi atâţia oameni care şi-au dorit să ia parte la acţiunea de împădurire. Nu am venit ca reprezentant sau ca angajata unei instituţii, ci sunt un voluntar adevărat. Am primit o invitaţie de la Cătălin Lazăr, şi iată-mă aici împreună cu fiica mea de 15 ani şi cu prietena ei” ne-a spus Viorica.
A venit ploaia
Nici nu trecuse bine de ora 13 când, deşi nu terminasem treaba pentru care venisem la Vâlcele, iar multe vetre îşi aşteptau puieţii, am fost alungaţi din Poiana Grebului de ploaia care a început să-şi cearnă stropii din ce în ce mai tare. Aşa cum s-a văzut la faţa locului, marea majoritate nu am ţinut cont de prognoza meteo care anunţase averse de ploaie, ci am crezut că soarele va fi pe cer cât e ziua de lungă, şi nu vom avea nevoie de haine de ploaie. (În cursul zilei de joi, viceprimarul Nicolae Cucu mi-a spus c-a pus o vorbă bună „ la cel de sus” ca vremea să ţină cu noi, şi să nu plouă. Duminică însă, mi-a mărturisit că „nu a putut cere îndurare” chiar pentru toată ziua). Aşa că, până am parcurs cei cca trei kilometri până la „tabăra de bază”, prin frunzişul alunecos al pădurii, prin noroaiele de pe drum şi prin pârâul ce se umflase deja, hainele de pe noi erau numai bune de stors. Însă, asta nu ne-a împiedicat să stăm la rând pentru a primi câte o porţie de tocană de cartofi cu pâine proaspătă de casă, pregătită de organizatori, pe care am mâncat-o „îndoită” cu apă de ploaie, sub cerul liber.
Impresii după acţiunea „Plantăm fapte bune”
Deşi aveam în plan ca după finalizarea lucrărilor să stau de vorbă, pe îndelete, atât cu studenţii participanţi cât şi cu reprezentanţii organizatorilor şi cu cei ai autorităţilor locale, conform proverbului românesc, „socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din târg”. Aşa că, în pas alert prin ploaie am reuşit „să smulg” câteva impresii de la doi studenţi voluntari braşoveni care, probabil, când m-au văzut cu reportofonul lângă ei, în timp ce apa curgea şiroaie din cer şi de pe hainele noastre, or fi gândit că nu sunt prea întreagă la cap. Dar, fiecare cu meseria lui, iar eu nu puteam să fac materialul fără a avea câteva vorbe şi de la tinerii studenţi care au venit la Vâlcele, pentru a planta puieţi.
Valentina Zaharia, studentă în anul II la Facultatea de Silvicultură din Braşov, mi-a spus că este pentru prima oară că a plantat puieţi, şi, totodată, că a participat la organizarea acestei acţiuni. „Am făcut anunţuri în facultatea mea dar şi în alte facultăţi din cadrul Universităţii, precum şi pe Facebook. Aşa am reuşit să stâng voluntari – de la Silvicultură cam 60 şi de Alimentaţie şi Turism cam 40. Au venit şi colegi de la Construcţii, Sociologie şi Informatică” mi-a spus Valentina.
Studenţi braşoveni, viitori silvicultori
„A fost prima oară că am plantat copaci şi-a fost frumos, păcat că a început să plouă. Sper că voi avea ocazia ca, peste ani, să vin la Vâlcele să văd cum a crescut păduricea plantată astăzi, de noi, deşi nu voi şti exact care sunt copacii plantaţi de mine” mi-a spus Victor Felix Coman, masterand anul II la Inginerie tehnologică, la Braşov.
Contactată telefonic, Liana Buzea, iniţiatoarea EcoAssist România, ONG care implementează proiectul „Plantăm fapte bune” la nivel naţional, a declarat: „În primul rând mobilizarea a fost una exemplară; au venit foarte mulţi oameni din foarte multe locuri, inclusiv din partea autorităţilor care, în momentul în care au văzut o acţiune de acest gen, au răspuns prezent. Contăm pe sprijinul lor şi pe mai departe, deoarece mai e de lucru acolo. Sunt lucruri de finalizat deoarece au mai rămas puieţi neplantaţi. Totodată, trebuie pus accent pe îngrijirea puieţilor deoarece îngrijitul este la fel de important ca şi plantatul. Îmi doresc ca oamenii care au venit astăzi la plantare să vină şi la îngrijirea din vară dar şi la plantarea din toamnă, precum şi la toate acţiunile noastre viitoare. Acesta este secretul succesului – depinde foarte mult de cât de motivaţi vor fi”.
Primul puiet plantat
Într-un comunicat de presă transmis către redacţia noastră, ieri după-amiază, Cătălin Lazăr, preşedintele „ALUTUS” a menţionat: „Echipa Plantăm fapte bune în România a acționat pentru prima dată în județul Covasna, în comuna Vâlcele, pe fondul degradării continue a solului din pășunea agricolă pusă la dispoziție de administrația locală. Au fost plantați 6.000 de puieți pe o suprafață de 1,30 hectare. Le mulțumim pe această cale celor 500 de voluntari care au muncit din greu, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile”.
Prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, fost primar al comunei Vâlcele timp de 12 ani, ne-a spus că acest gen de acţiuni ar trebui repetate nu doar la nivelul comunei Vâlcele, ci şi în alte localităţi din judeţul Covasna. „Am vorbit cu domnul Munteanu de la ITRSV Braşov, care are o campanie de împădurire la nivel de Braşov şi Covasna, benefică ambelor judeţe. E vorba de câteva sute de hectare unde se vor împăduri terenuri care sunt degradate. Orice pom plantat înseamnă puţină viaţă pentru noi şi pentru copiii noştri” a conchis Dumitru Marinescu.
La rândul său, primarul comunei Vâlcele, Kovacs Laszlo, a declarat:„A fost o reuşită! Participarea voluntarilor la acţiunea „Plantăm fapte bune” a fost peste aşteptările noastre. Cred că după Revoluţie, aşa mişcare populară nu mai fost în judeţul nostru. După cum apreciem noi, cred că au fost şi peste 500 de participanţi, dintre care 30 de localnici, beneficiari ai ajutorului social. Ei au luat parte la pregătirea vetrelor, alături de angajaţii de la Societatea de Gospodărire a Apelor (SGA) care au adus utilajele necesare. Mulţumesc directorului SGA Covasna, Prefecturii şi Consiliului Judeţean care ne-au sprijinit în această acţiune, şi tuturor sponsorilor. A fost o iniţiativă bună, iar noi, ca autoritate locală, vom acorda sprijin doamnei Liana Buzea în acţiunile pe care le derulează, în viitor, în comuna noastră”.
Cel mai mic voluntar
•••
Plantăm fapte bune în România este o iniţiativă a societăţii civile tinere din România, bazată pe voluntariat, programată a se derula pe o perioadă de 5 – 7 ani la nivel naţional. Iniţiativa constă în acţiuni de conştientizare, semnalarea tăierilor de păduri ilgale, plantarea pe terenuri publice care în prezent nu sunt incluse în fondul forestier, monitorizarea plantărilor şi efectuarea de lucrări de întreţinere până la reuşita finală. Din 2011, Plantăm fapte bune în România a mobilizat 4.850 de voluntari, cu ajutorul cărora au fost plantaţi peste 78.700 de arbori forestieri, pe 31 hectare de teren neproductiv (agricol degradat, cu risc de alunecare, care prezintă alunecări de suprafaţă sau de profunzime, care sunt afectate de fenomenul de deşertificare).
Maria Graur
