Pe 25 martie, mereu la aceeaşi dată, sărbătorim Buna Vestire, momentul cu adevărat spectaculos în care Arhanghelul Gavriil i-a dat de veste Fecioarei Maria că-l va naşte pe Iisus. În calendarul popular ziua aceasta se numeşte şi Ziua Cucului, deoarece acum solitara pasăre cenuşie cântă pentru prima dată în această primăvară. Un anotimp minunat, cel mai frumos din cele patru ale anului, care însă în 2013 se lasă cam mult aşteptat, sezonul rece necăjindu-ne încă…
Ieri au fost Floriile pentru credincioşii romano-catolici, urmând ca duminica următoare ei să se bucure de venirea Paştelui. În spiritul bunei credinţe ecumenice şi a toleranţei religioase le dorim zile liniştite şi Sărbători Fericite!
Sărbătoare dedicată Maicii Domnului
Buna Vestire este cunoscută şi sub o altă denumire, ce are sorginte slavă, anume Blagoveştenie, reprezentând primul praznic dedicat Maicii Domnului. La vremea respectivă Arhanghelul Gavriil a poposit în Cetatea Nazaret şi i-a dat minunata veste Fecioarei Maria, cum că a fost aleasă de Dumnezeu spre a da naştere Mantuitorului prin cuvintele rămase celebre până în prezent: „Bucură-te Maria, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei şi Binecuvântat este rodul trupului tău – Iisus”.
Prezicere care avea să se înfăptuiască pe 25 decembrie, odată cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos.
Obiceiuri populare şi superstiţii
După cum ne povestea printre multe altele ziaristul Ioan Popa – care a lucrat ani buni în Covasna – pe care l-am întâlnit ieri cu ocazia încheierii Târgului Internaţional de Carte şi Muzică de la Braşov, tradiţia românească spune că pe 25 martie oamenii trebuie să aibă o atitudine prietenească unii cu ceilalţi.
În aceasta zi aducătoare de veste minunată, cunoştinţele nu au voie să se sfădească, să-şi facă reproşuri, să se învrăjbească, deoarece este mare păcat. Există o superstiţie care se referă la faptul că oamenii certăreţi, ce nu se pot debarasa de nărav nici de Buna Vestire, vor avea parte de necazuri tot anul.
„Ameninţarea pomilor”
Cu ani în urmă, în satul Băcel, am aflat despre un obicei ciudat relatat de Gh. Iuga, privitor la… ameninţarea pomilor fructiferi cu o secure, pentru a da rod bogat şi anul în curs. De Buna Vestire se rostea şi un descântec, pomii din livadă fiind stropiţi cu un stop de… ţuică şi „atenţionaţi” să facă fructe, altminteri vor fi puşi la pământ. De asemenea, din bătrâni s-a perpetuat obiceiul de fi adunate în curte lucrurile ce nu mai fac trebuinţă în gospodărie, dându-li-se foc, reprezentând un ritualul de purificare.
Obiceiul era cunoscut sub denumirea generică de „Noaptea focului”, specific şi cu ocazia altor sărbători, focul contribuind la despărţirea de vechile lucruri, de obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregătindu-se apariţia mlădiţelor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete şi florilor.
Prima dezlegare la peşte în Postul Paştelui
Credincioşii ştiu, fără doar şi poate, că pe 25 martie, în plin Post al Paştelui, este prima dezlegare la peşte. Chiar există o vorbă în popor legată de acest obicei, în sensul că cine mănâncă astăzi o asemenea delicatesă culinară va fi sănătos şi se va simţi precum peştele în apă.
Postul Mare în care ne aflăm de o săptămână precede Învierea Mântuitorului, constituind cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, urmând a se ţine până în data de 4 mai, inclusiv.
În Postul Pastelui se dă dezlegare nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei, atât de Buna Vestire, pe 25 martie, cât şi de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, şi în Duminica Floriilor, pe 28 aprilie.
O altă datină frumoasă, plină de semnificaţii, vizează practica de a presăra în pragul uşii de la intrare câteva bucăţele de pâine şi puţină sare pentru hrana… îngerilor!
O solitară pasăre a dragostei
Cum arătam şi în titlu, o altă semnificaţie a datei de 25 martie se referă la o istorioară fantastă ce vorbeşte despre dezlegarea limbilor păsărilor cântătoare. Este vizat mai cu seamă cucul, solitara înaripară de culoare cenuşie, considerată pasărea dragostei la români.
De fapt, alături de cuc, oamenii satului venerau toate păsările cerului, oferindu-le grăunţe, firimituri şi ale ofrande simbolice pentru a nu dijmui mai târziu holdele, viile.
În credinţa populară Buna Vestire este dedicată atât maternităţii umane, cât şi fertilităţii ogoarelor, pământul fiind blagoslovit. De aceea, sărbătoarea se mai numeşte şi Blagoveştenie. Azi se poate doar ara, nu şi semăna, căci păsările vor ciuguli boabele ce urmează a fi puse sub brazdă.
Cum timpul se încălzeşte încep să vină tot mai multe păsări din ţările calde, primele fiind berzele ce au şi sosit în judeţul Covasna, iar cucul urmează să cânte pentru prima oară în acest sezon.
Se ştie că mica pasăre îşi depune ouăle în cuiburi străine şi nu-şi creşte singur puii, deoarece cucii se zice că „nu au mamă”.
Sunt multe alte tradiţii legate de Buna Vestire – o sărbătoare pe care se cuvine să o petrecem astăzi în familie, alături de cei dragi. Deşi este încă frig, iar primăvara abia se întrevede, să o aşteptăm încrezători, fiindcă Arhanghelul Gavriile ne-a dat tuturor o veste minunată.
Horia C. Deliu
