Formaţia „Brâul Sitean”
Sărbătoarea de Lăsata Secului a fost un bun prilej pentru locuitorii comunei Sita Buzăului să se adune la Căminul Cultural din localitate pentru a participa, cu mic cu mare, la „O şezătoare la ţară”. În decorul arhaic cu felinare, lămpi cu gaz şi alesături pe pereţi, în care se puteau vedea, pe lângă războiul de ţesut al doamnei Lenuţa Olar din Sita Buzăului şi alte ustensile precum meliţe, vârtelniţe, depănători sau urzoi ce erau folosite de gospodine pentru a pregăti firul tors de in sau cânepă din care se ţeseau cele trebuincioase casei, îmbrăcaţi în frumoase costume populare sitenii aşteptau să-nceapă şezătoarea.
Daniel Neagoe
Iar când sala s-a umplut până la refuz, iniţiatorul acestei tradiţionale activităţi din viaţa românilor, Daniel Neagoe, director al Căminului Cultural, a dat drumul distracţiei. Şi aşa cum acesta ne-a mărturisit, ulterior, ceea ce s-a întâmplat sâmbătă seara la Sita Buzăului nu a avut un punct de pornire şi unul de final, ci momentele artistice – un cântec, o glumă, un dans au fost aranjate în aşa fel încât să fie cât mai bine venite, fiecare participant aşteptându-şi rândul să cânte, să danseze sau să spună ceea ce a avut de spus.
„Să-i mulţumim lui Dumnezeu că suntem români!”
În timp ce „tinerele” de vreo 60-70 de ani ce fac parte din grupul „Siteanca” al Căminului Cultural din localitate (aşa ne-au fost prezentate de către organizatorul şezătorii) interpretau melodii binecunoscute din zonă, tinerii de 16-20 de ani şi-au văzut de treabă, şi, ca nişte gazde primitoare, au pus pe mesele oaspeţilor cartofi copţi în cuptorul lui tanti Maria Stoica şi ulcioare cu tărie sau cu vin de astă toamnă, care ne-au îmbiat să le gustăm la fel ca şi gogoşile calde şi aromate aduse de gospodinele din sat. Şi, rând pe rând, timp de ore bune, la „Şezătoarea la ţară” au cântat şi au dansat sau a spus poezii – Mălina Boricean, o tânără speranţă ce-a încântat publicul cu glasul său (dar mai apoi şi cu dansul în horă), formaţia de dansuri „Brâuleţul” ce-i reuneşte pe cei mai tineri dansatori din comună care au demonstrat că, deşi sunt mici, podelele Căminului Cultural pot sălta sub iureşul paşilor lor, tinerii dansatori din formaţia de dansuri „Brâul Sitean”, care-au jucat cu foc şi dansuri de la Făgăraş şi din Oaş pe lângă dansurile tradiţionale din Zona Buzaielor, grupul „Pădurenii” din Barcani, cei trei tineri instrumentişti ce fac parte din trupa „Mlădiţe româneşti”, artiştii din Ciumernic ce încă mai păstrează vii dansurile bătrâneşti autentice din satul lor, ce se impun a fi date mai departe către tânăra generaţie, inegalabilul şi inepuizabilul recitator de poezii Nicolae Macoş dar şi corul „Plai Intorsurean” din Întorsura Buzăului condus de dirijor Tatiana Teacă.
Interpreta Mălina Boricean
Vâzând ce se petrece în jurul său, părintele protopop Florin Tohănean, care nu a lipsit de la acest important eveniment al sitenilor, ne-a spus, printre altele: „Ceea ce vedem că este în plină desfăşurare, această sezătoare, s-a petrecut şi în vremuri trecute. Acum, uitându-mă împrejur cum mă uit de obicei, şi am acest dar de a observa multe, mi-am spus: Avem şansa să nu pierim, noi românii, pentru că aceşti copii pe care i-aţi ascultat cântând şi i-aţi văzut dansând, şi care ne-au bucurat sufletul, ne dau garanţia că nu vom pieri. Tradiţia va fi dusă mai departe iar obiceiurile care încep încet, încet, să reînvie prin intermediul acestor activităţi, nu vor fi pierdute. Să ne bucurăm aşa cum ne bucurăm în această seară, să ne veselim şi să-i mulţumim lui Dumnezeu că suntem români!”.
Diamante ce trebuie şlefuite
Unul dintre oaspeţii de seamă ai „Şezătorii la ţară” de la Sita Buzăului a fost preotul militar Ioan Cucu care şi-a intrat foarte bine în rolul de participant la şezătoare. Astfel, acesta i-a înveselit pe cei prezenţi spunând glume şi poezii dar şi interpretând un frumos cântec patriotic. Vorbind despre evenimentul la care a fost invitat să participe de către Daniel Neagoe, dar mai ales despre ceea ce copiii şi tinerii comunei au pregătit pentru acest moment, preotul Cucu a spus: „Dacă mulţi dintre noi am merge pe uliţele acestor sate şi-am răscoli colbul drumului, am găsi multe diamante şi nu am şti să le deosebim de celelalte pietre. Diamantele care stau ascunse în pântecele pâmântului sunt ca celelalte pietre, doar cel care ştie să le preţuiască ştie ce are în mână. Diamantele, în starea lor naturală, nu dai doi bani pe ele; de obicei, ca să ajungă strălucitoare, aceste diamante trebuie şlefuite, foarte mult timp. Aceste diamente nu pot fi şlefuite cu numic decât cu alte diamante. Iată de ce, încet, încet, ne depăşim condiţia noastă umilă în care ne-au pus unii şi creştem frumos, şi strălucim frumos, şi şlefuim la rândul nostru alte şi alte diamante”.
Formaţia Brâuleţul (juniori)
Transmiterea meşteşugului
Printre multele „diamante” şlefuite de Daniel Neagoe sau de prof. Rodica Boeru ce-au fost prezente la şezătoare am remarcat-o pe Ioana Bularca, studentă la Brașov, care pe lângă faptul că a dansat şi a servit oaspeţii ca o gazdă bună, s-a aşezat şi la războiul de ţesut a cărui secrete doreşte să le afle de la bunica sa, Monica Săcelean, care i-a arătat, mai demult, cum se lucrează cu iţele, spata şi suveica. „Nu am fost foarte curioasă până la un moment dat, însă, acum, văzându-l pe scenă (războiul – n.red.), din auzite și cu puțină practică vreau să încerc să pun în practică acest vechi meşteşug pe care l-a ştiut şi bunica mea şi pe care, la rândul ei, l-a învăţat de la mama sa” ne-a mărturisit Ioana.
Ioana, la războiul de ţesut
La întrebarea mea referitoare la „Şezătoarea la ţară” organizată în comuna ei, tânăra ne-a spus: „Sunt foarte onorată că am posibilitatea să particip la astfel de evenimente culturale – am făcut parte din grupul de dansuri și cu orice ocazie pot, particip. Îmi pace că este o combinație între diverse generații. Adică, cei mai în vârstă se înțeleg foarte bine cu cei tineri, cu astfel de împrejurări, și mă bucur că s-a luat inițiativa organizării acestei „Șezători la țară”. Îmi place că toţi cei prezenţi se simt bine indiferent dacă iubesc muzica, dansul sau poezia care sunt combinate în așa fel încât să fie pe placul tuturor. Vă sigur că nu sunt singura persoană încântată – familia mea participă, rude și prieteni – și îmi place că prin intermediul acestor evenimente tradiția se va păstra. Ar fi păcat să se piardă – eu mi-am făcut costum național şi sunt alte fete mai tinere ca mine ce au costume populare. În ceea ce ne privește pe noi, tinerii din Sita Buzăului, care fac parte din aceeași generație cu mine, nu vom lăsa tradiția să piară, cu siguranţă! Am şi o surioară de 5 ani care dansează cum poate și cum știe, dar simte muzica”. Într-adevăr, sora Ioanei nu a stat locului o clipă, şi chiar şi-atunci când cei mai mari s-au prins în horă ea şi-a făcut loc printre picioarele acestora, şi a dansat alături de toţi sitenii.
Prezent alături de cei pe care îi reprezintă şi pentru a căror bunăstare se zbate în fiecare zi, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica a declarat că, alături de Consiliul local, vor încerca să facă tot ce ceea ce pot pentru a duce mai departe tradiţia şi obiceiurile din zonă.
„De când am venit la Primărie am avut o dicuţie cu directorul Casei de Cultură, Daniel Neagoe, şi i-am promis că autoritatea local va acorda tot sprijinul activităţii culturale din comună, deoarece identitatea este cel mai important lucru pentru neamul românesc”, a declarat primarul.
Diplome pentru participanţi
Activitatea artistică de la Sita Buzăului, ca de altfel din toate comunele din judeţul Covasna, se desfăşoară în condiţiii financiare vitrege, dar cu foarte mult suflet şi dăruire din partea celor ce aduc pe scenă, cu fiecare ocazie, cântecele, dansurile şi tradiţiile românilor din Zona Buzaielor. Sâmbătă seara, la „Şezătoarea la ţară”, efortul lor a fost recunoscut şi răsplătit prin diplomele care au fost acordate: membrelor grupului „Siteanca” – Floroian Aurelia, Morariu Aurelia, Tohănean Maria și Mera Maria cărora le-au fost înmânate diplome de excelenţă pentru întreaga activitate, la fel ca şi doamnei Tatiana Teacă, dirijoarea corului „Plai Întorsurean”; grupului „Pădurenii” din Barcani, Grupului „Siteanca”, trupei „Mlădiţe româneşti”, formaţiei de dansuri „Brâul Sitean”, grupului de dansuri bătrâneşti din Ciumernic şi interpretei de muzică populară Mălina Boricean.
Oră de arheologie
Cea de a doua ediţie a evenimentului „O şezătoare la ţară” a beneficiat şi de sprijinul acordat de reprezentanţii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântu Gheorghe, ce i-au avut ca invitaţi speciali pe Conf. Univ. Dr. Marian Cosac de la Universitatea Valahia Târgovişte (UVT), dr. George Murătoreanu (UVT) şi dr. Alexandru Radu (DPCPJD). Dr. Marian Cosac le-a vorbit localnicilor despre „bogăţiile arheologice” desoperite la Cremenea–Malul Dinu Buzea, discursul său fiind însoţit de imagini din filmul realizat în timpul proiectului „Tabăra experimentală – Silex Tools” ce s-a derulat în anul 2011, pe teritoriul fostului sat Cremenea „Malu Dinu Buzea”, sit preistoric de care se leagă începuturile arheologiei preistorice în Transilvania.
Siteni la şezătoare
Reprezentantul MNCR, dr. Dan Buzea, de loc din Zona Buzaielor, a declarat că în acest an instituţia pe care o reprezintă a luat hotărârea de a participa la organizarea „Şezătorii la ţară”, dintr-o altă direcţie. „Este vorba de o acţiune prin care încercăm să aratăm localnicilor şi ceea ce se întâmplă în domeniul cercetărilor arheologice de la Sita Buzăului, şi cred că întâlnirea de astăzi a reprezentat un bun prilej pentru a le prezenta importanţa cercetăriilor arheologice de la Malul Dinu Buzea. Colaborarea cu Universitatea Valahia din Târgovişte şi cu Căminul Cultural din Sita Buzăului, plus Biblioteca comunală, văd că dă roade bune, și sperăm să nu ne oprim aici în viitorul apropiat”, ne-a spus Dan Buzea.
Maria Graur
