,,LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”- noţiune ce are astăzi multiple semnificaţii, a izvorât din preocuparea ce se impune din ce în ce mai mult pentru menţinerea integrităţii fondului forestier naţional.
În anul 1901 s-a pus, pentru prima dată, problema participării tineretului român la plantarea de arbori în suprafeţele goale şi neregenerate, inapte altor folosinţe, situate în apropierea localităţilor. La iniţiativa lui V.A.Urechia, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice din acel timp a dat o circulară directorilor de şcoli pentru a serba ,,Ziua Pomilor”, fiecare elev fiind solicitat să planteze cel puţin un arbore.
Pe plan international se menţionează, ca început al unor asemenea manifestări, hotărârea scrisă a primului ministru al agriculturii din Statele Unite ale Americii de a declara, în anul 1872, ziua de 22 aprilie ca ,,Ziua Arborelui”. Exemplul său a fost urmat de mai multe ţări europene (Anglia, Danemarca, Olanda).
La primul Congres pentru Silvicultură de la Paris (6-11 iunie 1901) reprezentantul Franţei a propus o moţiune în favoarea stabilirii unei sărbatori a arborelui formulată astfel: ,,Să se creeze în fiecare ţară, în a doua duminică a lunii octombrie, o sărbătoare a arborelui, la fel ca cea din Statele Unite şi care să fie consacrată de către elevii şcolilor pentru a planta arbori”
La noi în ţară, ,,Ziua Pomilor” s-a serbat an de an în luna octombrie. În anul 1953 s-a stabilit prin lege ca, în perioada martie-aprilie a fiecarui an, în raport de condiţiile climatice, să se serbeze ,,LUNA PĂDURII”, acţiune cu pronuntat caracter educative, prin care populaţia şi în primul rînd tineretul să participe la efectuarea unor lucrări silvice cum sunt plantarea arborilor, culturi în pepiniere, lucrări de îngrijire în arborete tinere, de combatere a dăunătorilor vegetaţiei forestiere, acţiuni de curăţire şi igienizare a pădurilor.
În condiţiile intrării în vigoare a noului Cod Silvic (Legea nr.46/2008) prin care se instituie ,,LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”, începand cu anul 2009 manifestările din perioada 15 martie-15 aprilie se organizează sub această nouă siglă.
Devenită deja tradiţională, prin acţiunile şi manifestările ce au loc în acest interval se urmăreşte atragerea şi atenţionarea opiniei publice asupra importanţei ,,aurului verde”, cum pe bună dreptate a fost denumită pădurea, în ideea de a conştientiza la nivelul întregii populaţii importanţa pădurii, pentru protecţia mediului şi implicit sănătatea omului.
Până acum omenirea a asistat şi asistă parcă neputincioasă la regresul pădurilor atât ca întindere cât şi sub aspectul calităţii lor. A rămas numai o treime din pădurile originare ale ţării iar starea de sănătate a unora dintre ele trebuie să producă nelinişte nu numai în rândul silvicultorilor dar şi în rândul populaţiei.
Trebuie cunoscut şi înţeles că funcţiunile binefăcătoare pentru societatea umană ale pădurii sunt nenumarate, valoarea efectelor sociale şi de protecţie fiind de 3 până la 20 de ori mai mari decât valoarea producţiei de lemn. În raport cu celelalte forme de vegetaţie, arborii reprezintă plantele cu cele mai mari dimensiuni, dispun de cea mai mare capacitate de a produce biomasă, prezintă cea mai mare capacitate de a reţine precipitaţiile, de a diminua viteza vântului, de a frâna eroziunea solului, de a reduce intensitatea zgomotelor, de protejare a câmpurilor agricole, de a asigura limpezimea izvoarelor şi de a crea în nenumarate locuri o ambianţă terapeutică, recreativă şi estetică.
Pădurile judeţului Covasna reprezintă o componentă de mare importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială, creşterea calităţii vieţii, un tezaur de nepreţuit pentru locuitorii de azi şi de mâine ai acestei zone. Importanţa pădurilor din Curbura Carpaţilor este amplificată datorită ponderii (peste 43 % din suprafaţa judeţului) cât şi poziţiei fizico-geografice pe care o ocupă. Situate în zona de deal-munte, pe terenuri cu energie mare de relief şi roci mai puţin rezistente la eroziune, în treimea superioară a trei mari bazine hidrografice (Olt, Buzău, Trotuş), îşi transmit efectele binefăcătoare asupra unor importante zone ale ţării.
,,LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”, cunoscută şi ca ,,LUNA PĂDURII”, este o sărbătoare pentru pădure în primul rând, ce poartă semnificaţia înfrăţirii noastre cu natura. Sub genericul ,,Protejând pădurea, protejăm viaţa” trebuie să fim conştienţi că atunci când dispare pădurea sau chiar numai o parte din ea, repercursiunile asupra vieţii sunt incalculabile, atât în prezent cât şi pentru generaţiile viitoare. .
Pentru silvicultori această perioadă de timp înseamnă muncă şi răspundere sporită pentru gospodarirea durabila a padurilor judetului, fie ale statului, fie ale proprietarilor particulari.
În cadrul ansamblului de activităţi privind buna gospodarire a pădurilor (măsuri silviculturale de instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, asigurarea continuităţii producţiei de lemn şi consolidarea ecologică a pădurilor) şi în această primavară activitatea de bază a silvicultorilor se concentrează asupra lucrărilor de regenerare a pădurilor considerată ca secvenţă hotărâtoare în ciclul de viaţă al pădurii.
Activitatea de regenerare a pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Covasna cuprinde, în acest an, trei componente de bază.
1. Asigurarea materialelor forestiere de reproducere (seminţe, puieţi, butaşi, etc.) atât pentru împădurirea terenurilor din fondul forestier public de stat cât şi pentru alţi beneficiari.
Se execută toate lucrările de sezon pe cele 11,8 ha de pepiniere silvice şi 955 mp solarii prin care se produc anual peste un milion de puieţi forestieri din speciile de bază (brad, larice, molid, gorun, fag, stejar roşu) si specii forestiere de amestec şi ajutor (frasin, paltin, scoruş de munte). Cantitativ, programul din această primavară prevede repicarea tuturor puieţilor de brad-59,0 mii buc, larice-46 mii buc, molid-1025,0 mii buc, produşi în solarii şi paturi nutritive în anul 2012.
Menţionăm că sămânţa necesară se asigură, în anii cu fructificaţie, din producţie proprie din cele 15,0 ha plantaje de brad şi larice şi cele peste 800,0 ha rezervaţii de seminţe.
2. Lucrarile de regenerare curente (împăduriri, completări pentru consolidarea plantaţiilor existente, ajutorarea regenerărilor naturale) se execută pe terenurile din fondul forestier public de stat şi pe terenurile altori deţinători pe bază de contract de administrare /prestări servicii.
Cantitativ, în primăvara anului 2013 s-au prevăzut lucrări de împădurire pe 106 ha, regenerări naturale pe 102 ha, completări curente pe 19,70 ha, în fondul forestier public de stat şi 65.10 ha împăduriri, 53.85 ha regenerări naturale la alţi deţinători. Intregul program este prevăzut a se realiza în campania din primăvară 2013.
Puieţii forestieri apţi de plantat- 807,89 mii bucăţi pentru fondul forestier de stat, sunt asiguraţi în totalitate din pepinierele proprii, realizându-se în această campanie şi un excedent de peste 60,87 mii bucăţi puieţi forestieri pentru alţi beneficiari.
3. Cresterea suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră prin împădurirea la cerere a altor categorii de terenuri. Aceasta este componenta prin care, în colaborare cu Direcţia pentru Agricultură, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi alte instituţii judeşene, Direcţia Silvică Covasna este implicată direct.
Terenurile pe care le consideram o prioritate pentru împădurire cu puieţi forestieri sunt :
-realizarea de perdele pentru protecţia câmpului şi în lungul căilor de comunicaţie, realizarea de plantaţii forestiere pentru protecţia cursurilor de apă şi a lucrărilor hidrotehnice;
-introducerea în circuitul productiv prin împădurire a terenurilor degradate antropic (decopertări),care au fost scoase temporar din producţia agricolă sau silvică.
Sub emblema ,,LUNA PLANTĂRII ARBORILOR”, Direcţia Silvică Covasna oferă deţinătorilor de terenuri forestiere sau agricole, contra cost, la preţuri avantajoase cu asigurarea asistenţei tehnice gratuite, puieţi forestieri din speciile molid, larice, gorun, stejar roşu, fag, cireş pădureţ, tei, paltin de munte şi scoruş de munte.
