Continuăm şi în 2013 rubrica noastră tradiţională intitulată sugestiv „Foto­grafii neretuşate”, în care vă înfăţişăm periodic imagini elocvente din cotidian, încercând să arătăm şi bune şi rele, as­pecte edilitar-gospodăreşti, dar şi de altă natură întâlnite în diferite localităţi ale judeţului Covasna.

Ne pare rău că de data aceasta ne vom opri numai la secvenţe negative, repro­ba­bile, însă  aşa le-am surprins  zilele trecute, fiind câteva  lucruri care ne-au deranjat; atât ca reporter, dar şi ca simplu cetăţean.

În legătură cu imaginile imortalizate am solicitat şi  opinia câtorva trecători, care şi ei şi-au exprimat  la unison dezaprobarea faţă de comportamentul condamnabil al unor semeni.

Nici zăpada nu poate acoperi întotdeauna mizeria lăsată de unii!

Poftiţi în parc, la aer curat…

Iarna are ca orice sezon avantaje şi deza­vantaje. În cazul de faţă ne vom referi la prima ipostază. Da, stratul de omăt poate estompa anumite deficienţe pe linie de curăţenie a localităţilor noastre. Dacă nu sunt  troiene, care să pună probleme depla­sării pietonilor şi autovehiculelor, hlamida albă acoperă de la sine (fie şi… temporar) denivelările din carosabil, gunoiul, mizeria.

Din păcate, oricât s-ar strădui muncitorii de la Salubritate să cureţe municipiul reşe­dinţă de judeţ Covasna, sunt rău-voitori care parcă vor să le facă în ciudă, bătându-şi joc de munca onestă a mânuitorilor măturii şi tomberonului.

În micul Parc din Simeria, aflat lângă Pri­ma Şcoală Românească, imaginea dalbei ierni era acum câteva zile pătată de urmele unor nesimţiţi, care aruncaseră pe jos de­şeuri textile, un pachet gol de ţigări, o pungă de plastic cu resturi, plus  un pet.

În loc să le pună în cele două coşuri de gunoi aflate la numai câţiva metri mai încolo, s-au debarasat de ele unde le-a venit bine. Pur şi simple le-au azvârlit pe zăpadă, fără să le pese, socotind că aşa e normal să se comporte!

Răbdare (dar până când?) şi… tutun

De ce să pui gunoaiele la coş, când e mai uşor să le arunci pe jos?

Cam la fel stăteau lucrurile ieri dimineaţă  şi la intrarea/ieşirea în/din Policlinica jude­ţeană din Sf. Gheorghe, unde aparatul foto a imortalizat o secvenţă, de asemenea, edifi­catoare legată de lipsa de civilizaţie a anu­mitor indivizi.

Câţiva dintre pacienţii veniţi la analize şi consultaţii aflaţi în aşteptarea rezultatelor sau până le venea rândul să intre în cabinet,  ieşiseră la o ţigară şi o cafea pe trepte.  Adică la aer curat.

Numai că după ce au fumat şi au băut câte o cafea, în loc să depună paharele de unică folosinţă şi chiştoacele în recipientele speci­ale puse la îndemâna lor,  au preferat să le arunce pe jos!

După cum se vede.

– E vorbă de lipsă de civilizaţie, dom’ le, de absenţa celor şapte ani de acasă, mi-a zis cu năduf un domn în etate, văzând că foto­grafiez. A, sunteţi de la ziar? Foarte bine; luaţi atitudine, poate s-or trezi la realitate… Deşi, mă îndoiesc!

Pe gârlă…

Pârâul Debren trebuie mereu curăţat…

Dar cel mai „atrăgător” loc de aruncat gu­noaiele a fost şi a rămas Pârâul Debren, ce străbate Sf. Gheorghe. Deşi în cursul anului  trecut s-au efectuat lucrări serioase de de­col­matare şi igienizare, edilii locali încer­când astfel să păstreze cât mai curat acest curs de apă, periodic se găsesc „gospodari”, cărora puţin le pasă de banii cheltuiţi în acest scop, ca şi de eforturile unor oameni, preferând să se debaraseze de pungile cu rezduuri, ţâpându-le direct în gârlă!

Indiferent de anotimp, asemenea imagini deranjante constituie adevărate pete negre pe obrazul oraşului reprezentativ al jude­ţului nostru, localitate care tinde să fie tot mai salubră şi mai bine gospodărită.  Nu mai departe decât ieri am zărit plutind câteva pungi cu gunoaie menajere pe  amintitul curs de apă, socotit de unii… rampă menajeră!

În loc de concluzii

Sigur, aşa cum bine observa o doamnă din zonă (Margit B. în etate de 53 de ani) „Înţe­legem că  nu se poate pune câte un poliţist local la tot pasul, ca să vegheze la păstrarea curăţeniei. Dacă anumiţi oameni nu au pic de  bun simţ, de educaţie, ce putem face?”

…Ooo, ce bine ar fi dacă s-ar depista mă­car o dată asupra faptului un asemenea in­divid certat cu normele de convieţuire so­cia­lă, ce-şi bate joc de munca altora !

I-am dedica o întreagă suită de… fotografii – retuşate şi neretuşate -, cu nume şi prenu­me, numai să se înveţe minte!

Fotoreportaj de

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail