După ce Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, care aparţine  Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindica­telor din România, parte a Forului de Cooperare Intersindicală din care fac parte Confederaţiile Sindicale CNSLR Frăţia, Cartel Alfa şi CSDR-ul,  a pus lacătul pe uşă, la sfârşitul anului trecut, fără ca cei „de la Centru” să se implice în rezolvarea problemei create, şi situaţia clădirii Clubului „Gheorghe Doja” din Sfântu Gheorghe, care face parte din acelaşi patrimoniu, este neclară. 

Dacă înainte de anul 1989 aceasta era administrată legal de Sindicatul „Textila” Sfântu Gheorghe, iar în incinta fostului „Club Muncitoresc” se desfăşurau diferite activităţi cultural-artistice, în anii ce au urmat aici şi-au desfăşurat activitatea, în calitate de chiriaşi, unele firme cu domenii de activitate precum discotecă, bar, magazin sau  depozit. Recent, preşedintele Filialei Covasna a CNSLR Frăţia, Vasile Neagovici,  a dorit  să  facă cunoscută situaţia destul de încâlcită în care se află, în momentul de faţă, această clădire din Sfântu Gheorghe, precum şi planurile domniei sale cu privire la imobilele  din judeţul Covasna ce fac parte din patrimoniul fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România (UGSR).

– Domnule Neagovici, lămuriţi-mă  pe mine, dar şi pe cititorii noştri: cui aparţine, legal, clădirea Clubului „Gheorghe Doja”?

Vasile Neagovici, liderul filialei Covasna a CNSLR Frăţia, speră să recupereze imobilul

– Sincer, cu Clubul Doja e complicat, şi asta din ce cauză? Toţi cei care au fost în fruntea sindicatelor covăsnene, după Revoluţie, se pare că au uitat că această clădire face parte din patrimoniul fostului UGSR, patrimoniu care, conform statutului din anul 1990, reactualizat, este administrat de Forul de Cooperare Intersindicală din care fac parte cele trei  Confederaţii Sindicale – CNSLR Frăţia, Cartel Alfa şi CSDR-ul reprezentat de profesorul Nagy Gabor. Eu am fost ales preşedinte al Filialei Covasna a CNSLR Frăţia în anul 2009, însă, datorită multitu­dinii de probleme sindicale ce trebuiau rezolvate la acea vreme, abia în anul 2011 am ajuns să mă aplec şi asupra acestei clădiri. La acel moment am avut nişte întâlniri cu primarul Antal Arpad  care ne-a reproşat că ne batem  joc de clădirea Clubului Doja „care e a nimănui” iar municipalitatea ar fi interesată de preluarea acesteia. Ca urmare, am început să caut prin arhive pentru a vedea ce este cu această clădire, am luat legătura şi cu  ceilalţi colegi de la care am aflat că există o persoană care administrează acea clădire, deşi nu avea niciun drept în acest sens. Iar pentru a vedea în ce mod putem fructifica această clădire, în favoarea nostră, am studiat legislaţia în vigoare şi-am convenit că avem posibilitatea să oferim spaţiul ce ne apar­ţine, spre închiriere. Şi, spre satisfacţia mea, am şi găsit pe cineva care a fost dispus să închirieze şi  să investească în reabilitarea clădirii Clubului Doja.

– Lucru care de altfel s-a şi întâmplat, după cum ştim…

– Într-adevăr, prin Forul de Cooperare am încheiat un contract cu respectiva persoană, în luna februarie 2012, şi am stabilit o sumă modică, drept chirie, având în vedere faptul că acest chiriaş urma să facă o investiţie mare. Respectivul contract de închiriere a fost legalizat la un birou notarial. Însă, după acel moment ne-am trezit cu tot felul de plângeri penale la Poliţie, la Parchet şi la Tribunal, din partea unor chiriaşi care, se pare, aveau contracte de închiriere a unor spaţii în clădirea Clubului Gheorghe Doja, încheiate de acea doamnă despre care aflasem că „administează” clădirea în numele unui sindicat care nici nu mai există şi care nu este înregistrat nicăieri, în condiţiile în care, de drept, clădirea este în administrarea noastră. În acest caz mă întreb: unde s-au dus banii încasaţi drept chirie, pe parcursul multor ani de zile ? Bănuiesc că-i băga în buzunar.

– Ce aţi făcut, în apărarea Sindicatului?

– După ce, la jumătatea anului trecut am mers  cu documentaţia existentă – aici am multă arhivă  şi încă mai trebuie să caut unele  documentele -, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva noastră. Însă, ulterior, ne-am trezit cu o nouă sesizare depusă la DNA Braşov de fosta „administratoare” care a primit o împuternicire de la un anume Călinescu care s-a autointitulat preşedintele UGSR-ului. Ce să înţelegeţi? Acest Călinescu a lucrat la noi, la Confederaţie, iar după ce a fost înlăturat, datorită vârstei  înaintate – are aproape 80 de ani – în cursul anului 2010 a încercat în instanţă să înfiinţeze o nouă confederaţie, arătând că el e succcesorul de drept al întregului patrimoniu ce a aparţinut UGSR-ului. N-a reuşit find contestat de CNSLR Frăţia, iar acum vine şi spune că nici nu avea nevoie de sentinţă nouă… deoarece are acte de înfiinţare încă din anul 1945.

La acel moment, la DNA Braşov a mers şi notarul la care autentificasem Contractul de închiriere încheiat cu actualul chiriaş, pentru clădirea Clubului Gheorghe Doja, contract pe care l-am înregistrat la Cadastru ca sarcină pe Cartea Funciară. Pe baza probelor depuse de noi, DNA Braşov a dispus neînceperea urmăririi.

Şi totuşi, în prezent suntem în proces  deoarece am fost chemaţi în instanţă de aşa-zişii reprezentanţi ai UGSR  „aripa Căli­nescu”,  atât noi cât şi Oficiul de Cadastru,  pentru a se elimina acea sarcină de pe clădire, înscrisă în Cartea funciară.

– Cum credeţi că se va finaliza această dispută în instanţă pe clădirea Clubului Gheorghe Doja?

– Am convingerea şi nutresc speranţa că pe baza înscrisurilor depuse în instanţă, judecătorii vor stabili adevărul. Însă, mă revoltă faptul că timp de 21 de ani nimeni nu a făcut nimic pentru acea clădire, iar cine a încasat bani din chirii în toată această perioadă, ilegal, ajunge să ne conteste în instanţă. La momentul la care am intrat noi în această incintă, era un dezastru (am sute de poze care stau drept dovadă ).  Afirm cu toată responsabilitatea că sunt nişte escroci care, acum când cineva a investit în acea clădire ne-au făcut tot felul de sesizări… pentru că ei trăiau foarte bine, fără să facă nimic.

– Ce veţi face dumneavoastră, pe mai departe, pentru ca patrimoniul pe care îl administraţi, în judeţul Covasna, să nu fie pus pe butuci ?

– Dacă vorbesc despre clădirea Clubului Gheorghe Doja, eu mă bucur că am găsit acest chiriaş care a investit şi-a reuşit să aducă imobilul la nivelul la care se află în prezent. În ceeea ce priveşte Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe, avem speranţa că nu e totul pierdut, dar, totodată,  afirm că acolo nu ştiu care va fi soluţia. Însă,  cred că are şi ea o şansă, deoarece nimeni nu o va putea prelua, prin nicio executare silită. Conform legislaţiei actuale, clădirile Sindicatelor nu se pot prelua în proprietate. De altfel, mai avem o Casă de odihnă şi la  Covasna, şi încercăm să rezolvăm situaţia ei, cu Primăria din localitate.

•••

Să dea Domnul ca imobilele din patri­moniul sindicatelor, indiferent de locul în care se află în România,  la a căror  realizare am contribuit toţi cei ce am lucrat… în anii comunismului, să nu ajungă ruine, ci să fie folosite spre beneficiul tuturor.

Maria Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail