1 Decembrie, Ziua Naţională a României, a adunat şi în acest an la Sfântu Gheorghe, la a 94- a aniversare, o mulţime de participanţi, de la copii de doar câteva luni pe care ai lor părinţi au ţinut cu tot dinadinsul să-i poarte în braţe în această zi importantă, până la persoane cu vârste venerabile peste care au trecut multe zeci de astfel de sărbători.
În dimineaţa zilei de sâmbătă, cu sufletele pline de bucurie aceştia s-au adunat la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe unde au luat parte la un Te-Deum oficiat cu ocazia Zilei Naţionale a României. Apoi, aşa cum se întâmplă de ceva timp încoace, alaiul de sărbătoare „îmbrăcat” în steaguri tricolore, a pornit în Marşul Unirii pe străzile din centrul oraşului, până în Piaţa Mihai Viteazul care a devenit neîncăpătoare pentru iubitorii de neam şi ţară. În acest an, călăreţilor familiei Vrânceanu li s-au alăturat şi trei tineri din Vâlcele, aceştia conducând triumfător alaiul spre locul în care, semeţ pe al său cal, i-a întâmpinat Voievodul Mihai Viteazul, primul domnitor român care a înfăptuit unirea ţărilor române.
Marea Unire, act sacru fondator al României moderne
După trecerea în revistă a gărzii de onoare, prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, s-a adresat celor prezenţi cărora le-a spus: „Astăzi, 1 Decembrie 2012, aniversăm cu emoţie 94 de ani de când voinţa suverană a întregului neam românesc s-a afirmat ferm prin Marea Unire, act sacru fondator al României moderne. La Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 au răsunat vocile marilor tribuni ai neamului, anunţând unirea tuturor celor de-o limbă şi de-o lege într-un singur şi nedespărţit stat românesc. Marea adunare Naţională întrunită atunci a fost expresia întregii românităţi: românii din Ardeal, din Basarabia, Bucovina şi din Banat şi-au exprimat dorinţa de a se uni în hotarele fireşti ale unui stat naţional unitar. (…) Prin actul fondator al statului român reîntregit, raporturile românilor cu etniile minoritare au fost definite în spiritul democratic al toleranţei , al respectului identităţii naţionale şi culturale, al egalităţii şi nediscriminării. În spiritul acelui glorios1 Decembrie 1918, în România de astăzi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale sunt respectaţi şi încurajaţi să-şi păstreze şi să-şi afirme identitatea. Aceştia se bucură pe deplin de toate drepturile şi libertăţile garantate prin Constituţie tuturor cetăţenilor ţării. Valorile care stau la baza construcţiei europene resping exclusivismul etnic , egoismele naţionale sau regionale, discriminările, indiferent de natura lor. Democraţia este incompatibilă cu discriminările şi privilegiile unor grupuri sociale sau etnice. Constituţia României extinde garanţiile constituţionale şi lărgeşte câmpul de acţiune al drepturilor şi libertăţilor pentru absolut toţi cetăţenii României. În aceste condiţii este inutil şi periculos, în acelaşi timp, să căutăm soluţii pentru viitor în trecutul îndepărtat al Evului Mediu. Acum suntem membri NATO şi ai Uniunii Europene , însă pentru a deveni o naţiune modernă a Europei mai este nevoie de muncă inteligentă şi susţinută, de solidaritate naţională şi socială , de responsabilitate politică şi de spirit de sacrificiu. Faţă de înaintaşii care cu sudoare şi sânge au făurit Statul Naţional Unitar Român avem datoria morală să trecem peste ceea ce ne dezbină, şi să găsim împreună căile pentru apărarea şi promovarea interesului naţional. (…) Închei adresându-vă cuvintele memorabile pe care episopul greco-catolic Iuliu Hossu le-a spus când s-a îmbrăţişat cu episcopul ortodox Miron Cristea, la 1Decembrie 1918, în faţa Marii Adunări Naţionale de la Alba Iuia: Precum ne vedeţi astăzi îmbrăţişaţi frăţeşte, aşa să rămânem îmbrăţişaţi pe veci, toţi fraţii români!”
De 1 Decembrie, la grupul statuar al lui Mihai Viteazul au fost depuse coroane de flori din partea Instituţiei Prefectului Judeţul Covasna, a Consiliului Judeţean Covasna şi a Consiliului Local Sfântu Gheorghe, a instituţiilor deconcentrate ale statului, a partidelor politice şi a reprezentanţilor societăţii civile.
Defilarea armatei, jandarmilor şi pompierilor a fost întâmpinată cu ropote de aplauze de cei prezenţi care-au cântat la unison ”Treceţi batalioane române Carpaţii”.
Aşa cum anunţase anterior, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, nu a luat parte la manifestările organizate de Ziua Naţională a României. Edilul a declarat, în urmă cu câteva zile, că va participa la festivităţi doar atunci când maghiarii vor primi autonomia promisă pe 1 Decembrie 1918 sau dacă se va alege o altă dată pentru sărbătorirea Zilei Naţionale.
[slideshow id=54]
„La Sfântu Gheorghe, în Covasna, ne simţim mai români!”
La festivităţile organizate cu ocazia Zilei Naţionale a României au fost prezenţi, pe lângă locuitorii oraşului, şi oaspeţi sosiţi din Sibiu, Buzău, Târgovişte, Putna şi Braşov. Printre aceştia l-am întâlnit pe acad. Horia Colan, nepot al Mitropolitului Nicolae Colan, împreună cu soţia domniei sale. Vădit emoţionat, dar cu o marie bucurie în suflet că e prezent la Sfântu Gheorghe, acesta ne-a spus: „Pentru mine se repetă Ziua Naţională ori de câte ori vin aici, pentru că am satisfacţia că se păstrează tradiţiile noastre şi mergem înspre bine, deşi e foarte greu să anticipezi, acum, o evoluţie a lucrurilor. Dar, faţă de anii trecuţi e un reviriment în toate manifestaţiile acestea româneşti, în zona asta a noastră”.
Mergând spre casă, la finalul manifestărilor, în faţa parcului Elisabeta am zărit un tănăr ce flutura în vânt stindardul tricolor. Ne-a spus că se numeşte Bogdan, din Breaza, e student la Facultatea de construcţii din Braşov, şi a venit la Sfântu Gheorghe împreună cu un grup de prieteni. „Aici am simţit că mă simt mai român decât în Breaza . M-a făcut să mă simt mai român mândria de a flutura steagul pe stradă, unde, din păcate, multă lume nu apreciază steagul roşu, galben şi albastrun al Romîniei” ne-a mărturisit Bogdan, cu faţa toată un zâmbet de bucurie. Şi-a fluturat steagul tricolor, alături de amicii săi, cu toată mândria pe care a putut-o trăi de Ziua Naţională, până la gara din Sfântu Gheorghe.
„Nu uita că eşti român!”
Românii adunaţi în centrul oraşului de 1 Decembrie s-au bucurat de un spectacol minunat pregătit şi prezentat de studenţii teologi sosiţi din Sibiu, Buzău, Târgovişte, Putna şi Braşov precum şi de dansatorii ansambului de la Vâlcele. Iar la final, Corul de copii „Sfântul Ierarh Nicolae” al Catedralei Ortodoxe „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Sfântu Gheorghe, dirijor Diacon prof.drd. Cristian-Anthonio Pintrijel, au stors lacrimi din ochii celor prezenţi când au interpretat, cu glasurile lor cristaline, cântece patriotice de referinţă pentru poporul român. Versurile „Trei culori şi-o singură iubire/Românească/Trei culori şi-o singură vorbire/Românească/ Trei culori şi-o singură credinţă/Românească/ Trei culori şi-o singură fiinţă/Românească” au urcat până în înaltul cerului de unde, aşa cum au scris şi au interpretat inegalabilii Ioan şi Doina Teodorovici, în piesa Lacrima limbii române „ Dumnezeu prima dată când a plâns printre astre, el a plâns peste ţară cu lacrima limbii noastre”.
De 1 Decembrie s-au organizat manifestări dedicate Zilei Naţionale şi în alte localităţi ale judeţului precum Covasna, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului şi Breţcu.
Maria Graur
