Candidatul UDMR Covasna pentru Senat Klarik Laszlo propune modificarea Legii mineritului astfel încât redevenţele obţinute să se împartă egal între bugetul de stat şi bugetele locale.
De asemenea, el consideră necesar să se facă o distincţie între resursele de interes naţional, cum ar fi petrolul, gazele naturale, minereurile feroase, aurifere, radioactive şi sarea, şi cele care nu sunt resurse strategice, spre exemplu apele minerale şi piatra, care ar trebui date în administrarea autorităţilor locale. În opinia lui Klarik Laszlo, aceste modificări aduse Legii 85/2003 ar avea un impact extrem de pozitiv asupra dezvoltării comunităţilor locale.
Klarik Laszlo a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că în momentul de faţă redevenţele miniere intră exclusiv în bugetul de stat, iar comunităţile locale din zonele în care se realizează aceste exploataţii nu se aleg cu foarte multe beneficii, în afara unor locuri de muncă pe un termen limitat. Potrivit acestuia, dacă o parte din redevenţe ar intra în bugetele locale, iar primăriile şi consiliile judeţene ar avea dreptul de a exploata şi valorifica resursele de piatră sau apă minerală atunci ar obţine fonduri importante pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor.
Klarik a menţionat că, potrivit specialiştilor, valoarea zăcămintelor nemetalifere din judeţul Covasna este între 10 şi 25 de miliarde de euro, iar redevenţa minieră pentru exploatarea lor se cifrează la circa 50 de milioane de euro. Acesta a mai spus că la Filia în judeţul Covasna există un zăcământ important de diatomită care a atras atenţia unor investitori austrieci, fiind vorba de o cantitate de peste 6,5 milioane de tone cu o valoare comparabilă cu cea a zăcământului de aur de la Roşia Montană.
„Aceste zăcăminte în multe situaţii nu sunt puse în valoare, iar în altele sunt exploatate fără să aducă beneficii reale comunităţilor locale. (…) E foarte important să avem nişte pârghii prin care comunităţile locale să beneficieze la maximum de aceste resurse şi să poată genera suficiente venituri la bugetul local prin care să poată dezvolta alte forme economice. (…) Acum redevenţa se duce sută la sută la stat şi consider că ar fi echitabil să se împartă în cuantum egal jumătate la bugetul local şi jumătate la bugetul de stat. (…) Suntem perfect de acord cu articolul I din lege care spune că resursele minerale situate pe teritoriul ţării sunt proprietatea statului, e corect, aşa e peste tot în lume, dar propunem să facem o distincţie între rezervele strategice şi cele de interes local. E normal ca petrolul, gazele naturale, minereurile feroase, aurifere, radioactive şi sarea să reprezinte monopol de stat, dar sunt alte zăcăminte, cum ar fi apele minerale, piatra de construcţie sau rocile ornamentale care pot fi declarate de interes local. Nu stă economia ţării în aceste zăcăminte, iar administrarea lor de către autorităţile locale nu reprezintă un pericol pentru siguranţa statului. Deci, propunem să se facă o distincţie între aceste zăcăminte şi să le oferim primăriilor şi consiliilor locale posibilitatea să le ia în administrare dacă doresc acest lucru. (…) Ştiu sigur că aceste propuneri legislative nu sunt doar în interesul comunităţii maghiare, ci al tuturor comunităţilor locale din România. Sunt convins că şi judeţul Suceava ar dori să-şi administreze singur zăcămintele de ape minerale, de exemplu”, a conchis acesta.
Klarik Laszlo candidează în colegiul senatorial Sfântu Gheorghe-Baraolt, iar contracandidaţii lui sunt Toro. T. Tibor (PPMT), Rădiţa Palela (USL), Gheorghe Ion (ARD), Manole Victor (PRM), Radu Butnaru (PPDD) şi Simon Gheorghe (PER).
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
