Născut sub semnul de maximă generozitate al Vărsătorului, care i-a abolit orgoliile şi l-a ferit de prejudecăţi şi de conformism, Thiesz Janos  este omul pentru care problemele comunităţii au devenit o preocupare permanentă. „Ce-mi cer oamenii e nespus mai puţin decât ce-mi cer eu. Ei nu vor decât să joc un rol. Eu vreau să scriu o piesă” – spune Thiesz Janos. Economist de profesie, absolvent al Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice, din Bucureşti, actualul viceprimar al oraşului Covasna are ca principal scop să stimuleze promovarea valorilor autentice, cooperarea interculturală între membrii comunităţii, prin modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.

Domnule Thiesz Janos, sunteţi o prezenţă constantă la toate manifestările oraşului Covasna, la toate evenimentele sociale, culturale, religioase. Cum reuşiţi să vă gestionaţi timpul, pentru că de fiecare dată afişaţi o energie molipsitoare? Care este secretul dumneavoastră?

Energia mi-o dau oamenii cu care intru în contact, fiecare întâlnire cu cetăţenii este pentru mine un prilej de a-mi lărgi orizonturile, de a mă informa şi plia, în acelaşi timp, pe nevoile covăsnenilor. Managementul modern presupune o relaţie edil-cetăţean bazată nu doar pe cunoştinţe profesionale, ci pe o legătură mult mai profundă, aceea de a trata fiecare persoană diferit, conform mentalităţii şi valorii sale.

Vorbiţi de mentalităţi şi valori. Este un atu interculturalitatea specifică zonei? Care este liantul care  ţine comunitatea laolaltă?

Bunicul m-a învăţat că există o raţiune în toate, o armonie dincolo de puterea de percepere a omului. În virtutea acestei ordini prestabilite, înainte de a fi diferiţi – prin cultură, mentalitate, tradiţii – avem un numitor comun: suntem oameni. Şi eu ştiu un lucru: orice faptă, bună sau rea, va fi cândva răsplătită sau sancţionată. Este un principiu simplu de viaţă, eu însumi sunt un om simplu, un om pentru care învăţătorul şi preotul satului sunt cele două mari valori ale unei comunităţi. Aşadar, legătura comunitate-şcoală-biserică este liantul Covasnei. Mă implic în toate activităţile şcolii – de altfel înainte de a fi viceprimar am predat elevilor de liceu cursuri de economie şi antreprenoriat – fac parte din Consiliul de Administraţie al Liceului „Korosi Csoma Sandor”, unde am înfiinţat (având în vedere specificul zonei) profilul de turism, pregătind astfel viitorii întreprinzători ai Covasnei. Cu biserica am o bună legătură; sunt implicat în toate activităţile Fundaţiei Creştin Ortodoxe „Justinian Teculescu”. Luna aceasta a fost inaugurată sala „Unirea” din Voineşti, un spaţiu nou şi modern, ce va găzdui diverse evenimente culturale şi care a fost dată în folosinţă Parohiei Ortodoxe şi Asociaţiei Creştin Ortodoxe „Justinian Teculescu”. Promovez tradiţiile cu orice prilej: Zilele Oraşului, Zilele Satelor, Zilele „Korosi Csoma Sandor” sau Nedeea Mocănească sunt doar câteva dintre manifestările menite să consolideze valorile regiunii, dar şi să atragă turişti. 

Potenţialul oferit de rangul de staţiune balneoclimaterică este punctul de plecare în dezvoltarea turismului local. Care este viziunea de ansamblu, a specialistului Thiesz Janos?

În judeţul Covasna, dar mai ales în Scaunul Orbai (Zagon, Zăbala, Brateş, Boroşneul Mare, Comandău, Covasna) şi zona Întorsura Buzăului, trebuie promovate şi sprijinite investiţiile care au ca scop promovarea şi dezvoltarea turismului. Dar o astfel de dezvoltare nu se poate face gratuit. Vom continua să dezvoltăm infrastructura, pentru ca apoi să putem vorbi despre un potenţial mediu de afaceri care să stimuleze antreprenoriatul. În cazul oraşului Covasna nu e de ajuns statutul de staţiune balneoclimaterică, acest avantaj trebuie completat cu programe atractive destinate turiştilor. Consider benefic, ca în fiecare localitate, mai ales în zonele rurale să identificăm acel strat intelectual care recunoaşte valorile culturale din zonă şi care să se implice efectiv pentru a face vizibile aceste valori. Mă gândesc la mini-muzee, case memoriale, monumente istorice. Proiectul, în afară de semnalizarea colecţiilor la nivel local, urmăreşte o promovare intensă a colecţiilor şi muzeelor etnografice particulare membre ale RECOMESPAR, la nivel naţional, incluzând şi promovarea proiectului însuşi, ca generator al unui model de bună practică în privinţa semnalizării şi promovării locale a unor obiective turistice şi culturale. Aceasta se va realiza prin tipărirea unui pliant de promovare pentru fiecare colecţionar şi printr-o campanie de informare şi de promovare. Obiectivul de bază al acestui proiect este creşterea vizibilităţii şi a numărului de vizitatori pentru colecţiile şi muzeele etnografice din reţea prin racordarea la circuitul turistic informaţional şi prin facilitarea accesului fizic al publicului – aceasta fiind o etapă la fel de importantă ca infrastructura şi colecţia în sine.

Asigurarea vizibilităţii acestor atracţii culturale din zona muzeelor şi colecţiilor rurale cu caracter etnografic conduce inevitabil la creşterea numărului de vizitatori şi implicit la creşterea veniturilor generate ce pot fi reinvestite în dezvoltarea capacitaţii lor şi în infrastructura şi serviciile oferite publicului – servicii ce sporesc utilitatea publică a muzeelor şi a colecţiilor etnografice rurale,  beneficiare ale proiectului. Este un circuit logic de eficientizare şi de stimulare a dinamismului acestor entităţi muzeale ce pleacă de la optimizarea tehnicilor de promovare şi de asigurare a vizibilităţii obiectivului. Acţiunea face parte din proiectul „Semnalizarea colecţiilor şi muzeelor etnografice săteşti particulare din România” derulat cu fonduri nerambursabile de la AFCN. Dacă putem oferi puncte de atracţie turiştilor şi organizăm manifestări cultural-artistice şi sportive, de larg interes, aceştia vor petrece într-un mod mult mai plăcut timpul lor liber în aceste zone pitoreşti. Dacă numărul turiştilor creşte, putem mări numărul pensiunilor. Astfel, turismul rural poate deveni o putere economică eficientă.

Pentru oferirea de servicii de calitate în cadrul pensiunilor avem nevoie de personal calificat în turism, ceea ce se realizează deja în liceul din oraş. Dacă în Scaunul Orbai şi în zona Întorsura Buzăului vom investi şi din punct de vedere material, dar şi al resurselor umane, turismul rural poate deveni punctul nostru forte. Urmăresc  elaborarea, alături de alţi parteneri, a unui sistem de identificare a destinaţiilor de ecoturism din România, destinaţii care se pot reuni, ulterior, într-o reţea naţională de profil. Prin implementarea acestui proiect, destinaţiile care îndeplinesc anumite criterii pot obţine statutul de destinaţie ecoturistică şi, ulterior, pot obţine o vizibilitate sporită pe piaţa internă şi externă, prin includerea în campaniile naţionale de promovare turistică derulate de minister. Totodată, construirea şi promovarea unei astfel de reţele contribuie la creşterea notorietăţii de destinaţie ecoturistică a Covasnei. Prima condiţie pentru obţinerea unui astfel de statut este ca zona să cuprindă resurse naturale aflate sub un regim de protecţie (parc naţional sau natural, rezervaţii naturale sau orice altă categorie de arie protejată), alături de care pot fi incluse şi resursele socio-culturale. Alte criterii se referă la atractivitatea destinaţiei, accesibilitate, protejarea patrimoniului cultural şi respectarea tradiţiilor culturale, conservarea biodiversităţii şi deţinerea unui plan de gestionare a deşeurilor, lista integrală fiind însă mult mai detaliată. Este ideal, pentru zona noastră. 

Totul este gândit în detaliu, sunteţi o persoană foarte meticuloasă, un profesionist …

La inaugurarea Sălii „Unirea”, primind în dar o icoană

Nu… nu este doar meritul meu, întreaga echipă a Consiliului Local Covasna se implică, o echipă din care sunt mândru că fac parte. Este o echipă întreagă care coordonează o strategie pentru dezvoltarea turismului, au fost discuţii, s-a realizat o strategie la nivel local. S-a demonstrat încă o dată că nu trebuie să invenăm lucruri noi, nu trebuie să reinventăm roata, avem lucruri care pot fi promovate; acesta este motivul pentru care vorbesc de turismul cultural, de tradiţii şi de cultura care ne stau la îndemână. Sunt oameni oneşti şi devotaţi intereselor comunităţii. Şi mai este şi familia care mă susţine; ştiţi cum se spune: în spatele unui bărbat puternic se află întotdeauna o femeie adevărată. Soţia mea mă sprijină, mă înţelege, ne completăm reciproc. Avem două fiice minunate, de care suntem tare mândri. Asta este ceea ce contează cu adevărat în viaţă: ce lăsăm în urma noastră. Dacă într-o zi nepoţii mei vor putea spune că aici s-a implicat şi bunicul meu, atunci nu am trăit degeaba! 

Descopăr un om modest şi sentimental, dar în acelaşi timp foarte sigur pe el, invincibil, aş putea spune. Meseria dumneavoastră vi se potriveşte ca o mănuşă.

Meseria mea este frumoasă şi măreaţă şi nu seamănă cu nicio altă meserie. Este o meserie pe care nu o părăsesc seara o dată cu hainele de lucru. O meserie umilă, dar şi mândră, poruncitoare, dar şi liberă. O meserie în care mediocritatea nu este permisă, în care excelent este abia suficient, o meserie care epuizează, dar şi înviorează. O meserie grea, dar plină de farmec.

Dana Şerban

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail