Ori de câte ori l-am sunat pe primarul comunei Zabala, Adam Attila, pentru a-l întreba dacă putem să-i facem o vizită, acesta ne-a răspuns: „Veniţi neapărat, să vă spun ce-am mai făcut în comună!” Iar ieri, când ne-am văzut la primărie, acesta ne-a vorbit despre lucrările care se fac în prezent, în Zăbala, dar şi despre nemulţumiri şi lucruri care îl revoltă.
Domnule Adam, nu staţi deloc, mereu aveţi ceva în lucru. Spuneţi-ne ce faceţi în prezent?
Adam Attila, primarul comunei Zăbala
Sunt o grămadă de lucrări pe care le facem, peste tot. De exemplu, cu forţe proprii, ne-am apucat şi am făcut un gard frumos pe o lungime de 200 m, care împrejmuieşte sala de sport. Aceleaşi lucrări de înlocuire a vechilor garduri, cu unele noi şi frumoase, le facem şi la grădiniţele din Tamaşfalău şi din Surcea, dar şi la sediul Poliţiei. Iar pentru ca imaginea comunei noastre să se schimbe în bine, şi să capete un aspect european, acum când şi drumul a fost refăcut, la nivel de primărie am stabilit că fiecare gospodar are obligaţia să-şi repare gardurile, să pună ronduri de flori în faţa casei şi, totodată, să aibă grijă de aspectul exterior al gospodăriei. În cazul familiilor despre care ştim că nu au posibilităţi financiare să facă aceste lucrări, primăria le va acorda sprijin. Nu ştiu dacă i-aţi văzut la lucru pe cei care primesc ajutor social, 62 de persoane, care fac curăţenie de toamnă pe toate străzile, mătură frunzele şi adună tot ce mai e de adunat, pentru a nu ne face de râs faţă de cei care vin sau trec prin comuna noastră. De asemenea, continuăm lucrările de îndiguire a pârâului Pava, pe care le-am început în cursul anului trecut, şi pe care, dacă vremea mai ţine cu noi, le vom finaliza până la sfârşitul acestui an. Această lucrare de îndiguire a cca 2 km, în valoare de 2 milioane lei, ce este realizată cu sprjinul SGA, a Prefecturii şi a ISU Covasna, va feri de inundaţii, pentru totdeauna, pe toţi cei ce locuiesc în acea zonă şi care au avut de suferit de pe urma puhoaielor de apă, în anii din urmă.
Mai e puţin de lucru şi la Biroul Info-turism pe care îl vom inaugura, în scurt timp. Pentru când va deveni funcţional am pregătit nişte pliante ce vor fi tipărite în câteva mii de exemplare, care prezintă principalele obiectivele turistice din comună precum Movila Tătarilor, Castelul Mikes, Biserica Ortodoxă şi Biserica Reformată fortificată, Muzeul etnografic al ceangăilor, Conacul Thury, Biserica Romano-Catolică şi Băile Fortyogo.
Birou Info Rural
Aşa cum ştiţi, şi lucrările la şcoală s-au finalizat, dar mai sunt de făcut mici retuşuri interioare. Iar pentru a nu ne lăuda foarte tare, ultima investiţie despre care vreau să vă vorbesc este Biroul Info-rural, care a fost construit în vara acestui an de Info Rural Bucureşti, cu cu fonduri europene. Aici îşi desfăşoară activitatea doi angajaţi care oferă celor intersaţi informaţii referitoare la posibilităţile de a întocmi proiecte de finanţare cu bani europeni, şi multe alte informaţii pe teme de investiţii şi investitori. Nu de mult a avut loc o întrunire cu sătenii, în cadrul căreia o doamnă venită de la Bucureşti le-a prezentat zăbălenilor aceste oportunităţi. Tot aici o să se deschidă şi o filială a unei bănci.
Vrem nu vrem, vine iarna. Cum v-aţi pregătit pentru acest sezon?
În comuna Zăbala nu avem nicio problemă cu venirea iernii. În anii din urmă ne-am dotat cu utilaje – tractor care are plug şi în faţă şi în spate, tractor dublu diferenţiar Belarus dar şi tractor New Holland, tot cu două pluguri, cu care reuşim să facem deszăpezirea, dacă este nevoie. În curtea primăriei, în spate, avem depozitat şi nisipul necesar. Ce pot să vă spun este că în ultimii patru ani nu am dat nici un leu pentru serviciul de deszăpezire a comunei, către vreo firmă specializată. Cu oamenii noştri şi cu utilajele proprii reuşim să facem faţă.
În fiecare localitate există persoane care beneficiază de alimente de la Uniunea Europeană. Care e situaţia în Zăbala?
Dacă mi-aţi pus această întrebare, deja mă enervez. Doamna Maria, e cea mai excrocherie să dai ceva pe degeaba, unor persoane care nu merită acest lucru, iar ţaţa Lina şi Ida neni, care nu au lucrat nicăieri şi stau acasă, să moară de foame. Eu n-am nimic cu ţiganii din comună care au 4-6 copii şi care, conform legii, primesc aceste alimente. Ei vin şi îşi umplu căruţa cu alimente, iar până ajung sus pe dealul pe care locuiesc vând tot ceea ce au primit, la preţuri mai mici decât cele din magazin, sau schimbă pe băutură, iar peste o lună vin la primărie să se plângă. În acest fel toate magazinele din sat au de suferit, deoarece nu mai pot vinde acele produse care se dau pe gratis. Gândiţi-vă că în Zăbala vin 15 to de alimente; mai cumpără cineva de la magazin? Şi încă un lucru. Noi cei de la primărie doar împărţim aceste alimente în baza listelor primite de la APIA sau de la handicapaţi. Din acest motiv sunt supărat că sistemul este de aşa natură că nu lasă pe seama primăriei să stabilească beneficiarii ajutoarelor alimentare, deoarece noi ştim mai bine situaţia reală a fiecărei familii din comună. Sunt revoltat, doarece am obişnuit o categorie de oameni cu nemunca.
Am aflat că recent, în comuna Zăbala, a fost organizată prima ediţie a pensionarilor. Cum a decurs aceasta?
Într-adevăr, a fost organizată dar eu am avut doar statutul de invitat, şi m-am simţit foarte bine. Însă, dacă doriţi să aflaţi mai multe amănunte, să mergeţi la tanti Mărioara Zabarcea şi la tanti Georgeta Condrea, deoarece ele vă pot spune mai multe.
ÎNTÂLNIREA PENSIONARILOR
Organizatoarele întâlnirii pensionarilor – Maria Zbarcea şi Georgeta Condrea
Însoţită de un zăbălean de frunte pe post de ghid, dl. Dumitru Măciucă, fost director economic la Teatrul „Andrei Mureşanu”, ne-am dus la casa doamnei Maria Zbarcea – tanti Mărioara. Aceasta ne aştepta deja, împreună cu doamna Georgeta Condrea, iar în antreul casei unde era cald şi bine, ne-am pus pe povestit.
Doamna Maria, doamna Georgeta, aflu că dumneavoastră aţi avut iniţiativa organizării primei ediţii a „Întâlnirii pensionarilor din Zăbala”? Cum v-a venit ideea?
Ideea ne-a venit în vară când, după o sliujbă, am vorbit şi cu părintele paroh Bercu despre ceea ce vrem să facem. Acesta a fost bucuros că avem această iniţiativă şi ne-a promis că ne va sprijini în organizarea evenimentului, şi-a şi făcut-o. Ne-am gândit că ne va fi greu, deoarece oamenii sunt de toate felurile, dar, în acelaşi timp ne-am gândit şi la ce-am putea face ca să-i mulţumim pe toţi, şi să ne atingem scopul, adică să ne adunăm cât mai multe persoane. Aşa că noi două (tanti Măriora şi tanti Gerogeta – n.red.), împreună cu cuscra (Maria Oprea – n.red.) am împărţit satul în patru şi ne-am dus şi-am invitat pe fiecare pensionar din parohia noastră ortodoxă. Deşi ştiam că nu ajunge, am stabilit ca fiecare să dea câte 10 lei pentru meniu, dar le-am spus oamenilor că pot aduce, în completare, şi câte ceva de acasă. Am stabilit meniul-aperitiv, ciorbă şi felul doi – care a fost mai bun ca la o nuntă, am stat de vorbă cu dascălii care au făcut un mic program artistic, cu muzicanţii care ne-au cântat, şi-am aranjat şi o surpriză pentru toţi- un tort mare, de 1,30 x 70 cm, pe care l-a făcut nora mea.
Cum a decurs întâlnirea?
Spre bucuria noastră, la prima ediţie a întâlnirii pensionarilor organizată la Zăbala, care a avut loc la Căminul Cultural de pe „uliţa românilor” au venit 136 de persoane. Cea mai în vârstă a fost tanti Ana Rusu- de 90 de ani, care-a venit cu plăcere. Au lipsit vreo 3 pensionari care au avut ceva probleme şi nu au putut onora invitaţia noastră . Sala a fost frumos ornată, cu flori pe masă şi farfurii frumoase. O echipă de copii de la Şcoala Generală, condusă de Nicu Pătrunjel şi de soţia sa Ana, au reuşit să ne distreze cu un program artistic pe care l-au pregătit. Şi Ana Hagiu, învăţătoare pensionară, a pregătit o scenetă cu copiii, după poezia „Mama” a lui George Coşbuc. Apoi, am cântat romanţe (am aflat că, în tinereţe, doamna Georgeta a participat la Festivalul „Crizantema de aur” de la Târgovişte – n.red.) şi am dansat hore de-ale noastre româneşti. Ce să vă spun, nimeni nu a crezut că vom reuşi să organizăm un eveniment atât de frumos. Dar pentru toţi participanţii, surpriza cea mai mare a fost tortul făcut de nora mea Miuţa (Maria Zbarcea), ajutată de soţul ei Radu, care a fost adus pe un căruţ de restaurat, şi care a ajuns la toată lumea.
Întâlnirea pensionarilor
A fost ceva tare frumos, de aceea dorim să le mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat şi ne-au sprijinit pentru ca să realizăm acest eveniment: Maria Oprea, Lenuţa Rusandru, Ana Popa, Viorica Condrea, Ana Hagiu, Nuţi Dănescu, Miţica Mircea, Mariana Condrea, Ramona Gheorghiţă, Mădălina Morar şi Geta Vulpoi.
După aşa reuşită, aveţi în plan să faceţi şi a doua ediţie a „Întâlnirii pensionarilor din Zăbala”?
Dacă ne-ajută bunul Dumnezeu vom face şi la anul… dar poate tinerii din comună ne vor face o surpriză şi vor organiza ei acest eveniment. Din păcate, în zilele noastre nu se mai întâlneşte nimeni cu nimeni, nu se mai vizitează nimeni cu nimeni, doar noi bătrânii.
Maria Graur
