Una dintre instituţiile de cultură reprezentative ale judeţului Covasna este Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, care aniversează 100 de ani de la înfiinţarea actualului sediului. Instituţia, care prezintă şi cercetează comunitatea şi memoria culturală a zonei în care trăiesc preponderent maghiarii, are în prezent 6 secţii externe şi 5 secţii interne, fiind unul dintre cele mai importante din ţară. Colecţiile de exponate numără peste o sută de mii de exemplare şi se împart în următoarele secţii: bibliotecă, ştiinţele naturii, arheologie, istorie şi etnografie. Pentru a afla mai multe lucruri despre trecutul şi prezentul Muzeul Naţional Secuiesc am stat de vorbă cu directorul instituţiei, domnul Vargha Mihaly, care ne-a destăinuit secretele comorilor din cadrul muzeului şi ne-a vorbit despre proiectele existente.
Vargha Mihaly: Instituţia funcţionează din anul 1875, la început sub denumirea de „Colecţia Csereyne”. La acea vreme o nobilă doamnă, Csereyne Zathureczki Emilia, a înfiinţat muzeul, donând colecţia sa particulară. Ulterior, în anul 1979 am obţinut titulatura de Muzeul Naţional Secuiesc şi de atunci promovăm patrimoniul cultural al Secuimii şi al sud-estului Transilvaniei. Suntem o instituţie de rang regional, dar istoria de aproape 140 de ani ne dă un anumit blazon. În această toamnă aniversăm 100 de ani de la construirea sediului Muzeului Naţional Secuiesc şi credem că acest palat al culturii merită această festivitate.
E un fapt îmbucurător că nu numai prin expoziţii şi simpozioane am reuşit să cinstim această aniversare, dar am obţinut şi acreditarea la cel mai înalt for, mai exact pe data de 11 mai a.c. am obţinut acreditarea de la Comisia pentru cultură din Bucureşti, ce-a fost publicată în Monitorul Oficial, în luna iunie. Este un rang – sunt circca 800 de muzee şi colecţii în România din care doar 35-40 sunt acreditate, majoritatea acestora fiind din Bucureşti. Suntem printre cei mai importanţi din ţară şi credem că asta înseamnă şi o mai bună funcţionare a noastră, respectiv să avem avantaje la solicitarea de fonduri, atât în ţară cât şi în străinătate.
Reporter: Care sunt cele mai importante vestigii istorice aflate în posesia muzeului?
Vargha Mihaly: Dacă luăm pe secţii, la arheologie colecţia culturii Ariuşd- înrudită cu cea de la Cucuteni, este de importanţă majoră, aceasta aducându-ne o faimă internaţională. În cursul acestei săptămâni urmează să deschidem o expoziţie reînnoită, care include şi această cultură. Avem şi o colecţie de piese foarte valoroase legate de descălecat, dar şi piese ce ne vorbesc despre populaţia geto-dacică şi de romani. La secţia etnografie avem multe piese din zona celor Trei Scaune, printre care şi lăzi de zestre. La noi se află şi codicele Apor – al IV-lea, vestigiu lingvistic al maghiarilor. În ceea ce priveşte colecţia de arte plastice – la Galeriile de artă Gyarfas Jeno avem, în opinia mea, cea mai bună colecţie de pictură, sculptură şi grafică din Transilvania. Nu trebuie să ignorăm nici secţiile noastre externe de la Tg Secuiesc şi Cernat, care sunt muzee de sine stătătoare, cu colecţii care s-au îmbogăţit în timp şi oricând pot fi independente. În ceea ce priveşte Zăbala şi Baraolt, aceste secţii sunt foarte tinere.
Reporter: Există cumva şi piese de colecţie învelite în mister? Dacă da, care este legenda lor?
Vargha Mihaly: Avem foarte multe dar m-aş opri la ţeava de tun a lui Gabor Aron care este singura ţeavă de tun ce mai există, în zilele noastre, din cele 80 care au fost turnate la Târgu Secuiesc. Este de neînţeles cum un meseriaş simplu, care era tâmplar, a turnat în câteva săptămâni un tun care a funcţionat la Revoluţia de la 1848, băgând spaima în trupele austriece care s-u retras din faţa acestuia. Numai această piesă a rămas, de aceea acest singur exemplar a fost transferat în anii `80 la muzeul din Bucureşti. Comunitatea ne-a cerut insistent să-l aducem înapoi şi-am reuşit să facem acest lucru acum doi ani. Este un obiect de legendă.
Reporter: Ce alte acţiuni a întreprins Muzeul Naţional Secuiesc în cursul acestui an? Mai vin turiştii la muzeu?
Vargha Mihaly: Pe timpul verii am avut concere în fiecare săptămână: concerte de muzică clasică, de jazz, la care au fost prezenţi mai ales tinerii, dar am avut şi prezentări de cărţi şi întâlniri cu muzicienii. Avem anual circa 50.000 vizitatori, peste jumate dintre aceştia sunt turişti care vin în perioada mai – septembrie. Din România avem foarte mulţi vizitatori din zona Braşov – Sibiu dar şi alte judeţe din Ardeal. Turiştii din străinătate vin mai ales din Ungaria, dar şi din Suedia, Germania, Austria. Iar pentru a veni în întâminarea acestora, începând cu anul viitor dorim să punem touch-screenuri. Este extrem de greu să traducem toate textele din muzeu, pentru că avem foarte multe expoziţii, avem multe evenimente şi de multe ori facem faţă muncii, cu mare greutate. Înainte de venirea mea la conducerea muzeului, la solicitarea vizitatorilor fiecare muzeograf îşi lăsa munca şi conducea grupuri de turişti cărora le vorbeau despre exponate în limba română sau maghiară. Acum, însă, avem ghizi şi pentru limbile engleză şi germană.
Reporter: Cu ce greutăţi vă confruntaţi în prezent, în plan administrativ?
Vargha Mihaly: Situaţia economică din ultimii ani ne-a afectat foarte mult, şi pe noi. Mulţi oameni au fost nevoiţi să iasă la pensie, iar pentru a face faţă cerinţelor instituţiei angajăm oameni periodic, pe proiecte. Dorim ca anul viitor să modernizăm infrastructura Muzeului Naţional Secuiesc. Pentru aceasta am depus un proiect la Alba Iulia în care am inclus atât modernizarea birourilor cât şi a sălilor de expoziţie, pentru obţinerea de finanţare prin Programul Operaţional Regional; proiectul a fost eligibil, dar nu au mai existat fonduri iar în prezent suntem pe lista de aşteptare. Sperăm ca la o nouă redistribuire a fondurile să fim cuprinşi şi noi. În activitatea pe care o desfăşurăm suntem susţiunuţi finaciar de Consiliul Judeţean Covasna, de AFCN Bucureşti şi AFCN Budapesta, dar avem şi sponsori locali şi totodată colaborăm cu fundaţii şi cu ONG-uri.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre dumneavoastră şi despre planurile pe care le aveţi ca artist?
Vargha Mihaly: Din anul 1990 sunt angajat al acestui muzeu, de formaţie fiind artist plastic, sculptor. Am fost repartizat la secţia de arte plastice unde am fost muzeograf, timp de 16 ani, iar începând cu anul 2007 am devenit director. În prezent mă aflu la al doilea mandat,pentru încă patru ani. Pe plan artistic, în urmă cu câteva zile am dezvelit statuia lui Marton Aaron, episop de Alba Iulia, personalitate foarte importantă a comunităţii noastre, ce este situată lângă Biserica Catolică din Sfântu Gheorghe. De asemenea, am realizat bustul cărturarului Bod Peter, cel care a scris, printre primii, despre Istoria Românilor din Transilvania, pe care urmează să-l dezvelesc peste două săptămâni la Ighiu, în judeţul Alba.
Reporter: Aveţi vreun mesaj special pentru vizitatori?
Vargha Mihaly: Ne dorim să vină cât mai mulţi vizitatori la Muzeul Naţional Secuiesc, pentru că îi aşteptăm cu drag! Dacă sunt grupuri, îi rog să ne anunţe din timp, pentru a evita aglomerarea. Programul de iarnă este de la ora 9:00 la ora 14:00.
A consemnat Emilia Muntean
