Vârsta mijlocie sau etapa de adult a fost asemănată cu un povârniş extrem de lunecos, care începe foarte curând după atingerea capacităţilor intelectuale şi fizice maxime.

De obicei, cei care au ajuns în această etapă sunt convinşi că ea va dura multe decenii, fără a sesiza declinul şi fără a se gândi la ce ar trebui făcut pentru a încetini, a frâna alunecarea.

Influenţa alimentaţiei asupra psihicului

O observaţie veche este că ceea ce mâncăm influenţează nu numai corpul, ci şi psihicul. Iar azi experţii se întreabă dacă nu cumva o alimentaţie nesănătoasă te poate face nefericit sau depresiv. În orice caz, s-a observat că epidemia de obezitate pe glob se însoţeşte de o creştere a frecvenţei stărilor depresive şi anxioase. Supraponderalii şi obezii prezintă un risc crescut pentru stări depresive, ceea ce, până acum se explica prin faptul că, datorită aspectului lor, persoanele obeze sunt nefericite şi mănâncă mai mult.

Efectele alimentaţiei asupra stărilor de dispoziţie se explică prin mai multe mecanisme:

– există substanţe în alimente ce acţionează în mod direct asupra creierului;

– tubul digestiv gastrointestinal conţine o reţea nervoasă ce trimite semnale direct în centrele de dispoziţie;

– sistemul imunitar reacţioează direct la alimentele ingerate şi poate influenţa dispoziţia;

– chiar şi bacteriile ce se găsesc în intestin ar putea contribui la senzaţia de fericire sau nefericire.

„Până acum, psihiatrii n-au căutat niciodată cauzele problemelor dedesubtul gâtului. Însă în viitor, probabil că bolile psihiatrice le vom trata nu numai în creier, ci şi în tubul digestiv” spune Emeran Mayer, profesor la Universitatea Californiei, Los Angeles, SUA, unul dintre cercetătorii de frunte în domeniul neurogastroenterologiei.

Alimentația și depresia

Studiile efectuate timp de 10 ani în Australia, Spania şi Anglia, asupra a peste 15.000 femei şi bărbaţi au arătat că persoanele care consumă vegetale proaspete, fructe şi cereale integrale prezintă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de stări depresive. În schimb, cei ce consumă multe alimente pregătite industrial, prăjeli, produse de făină albă şi dulciuri îşi cresc riscul pentru depresii. Un studiu efectuat în Taiwan a arătat că fracţiunea LDL a colesterolului este mai puţin oxidabil la vegetarieni decât la omnivori. (J.Nutr.2000;130:1591-1596)

Americanul Morgan Spurlock a realizat un film documentar, Super Size Me, în care a arătat efectele alimentaţiei asupra creierului şi a întregului organism. Timp de 30 de zile s-a hrănit numai cu alimente de tip fast-food dela McDonald’s. Într-o lună a crescut în greutate cu 11 kg, a devenit depresiv, capricios cu izbucniri de mânie şi nefericit.

La Universitatea Linköping, Suedia, profesorul Fredrik Nyström a urmărit 18 persoane, care au consumat timp de 4 săptămâni numai alimente de tip fast-food. La toţi participanţii s-a observat o senzaţie de lipsă de energie, în ciuda consumului mare de calorii.

Cercetările arată că mesele bogate în grăsimi produc o stare de oboseală, în special după grăsimi saturate, ce se găsesc în cartofi prăjiţi, pizza şi hamburger.

Profesorul Fernando Gomez-Pinillo, de la Universitatea Californiei, Los Angeles, SUA, crede că „alimentele acţionează asupra creierului ca un preparat farmaceutic.”

În mod incontestabil, componentele alimentelor influenţează organul gândirii pozituv sau negativ.

În ultimii 100 de ani, consumul de acizi graşi saturaţi (care se găsesc mai ales în alimentele de origine animală) şi de grăsimi trans (care se formează în timpul prăjirii uleiului) a crescut foarte mult, şi această creştere ar putea explica frecvenţa mare a stărilor depresive din unele ţări. În zonele geografice în care se consumă mai puţine grăsimi, numărul stărilor depresive este mult mai mic.

Alimentația și dispoziția

Neurogastroenterologul Peter Holz, şeful catedrei de farmacologie clinică şi experimentală de la Universitatea Graz, Austria spune că dispoziţia este mult influenţată de intestinul nostru.

Creierul şi intestinul sunt într-o legătură permanentă. Intestinul nu este doar un sclav al creierului, deoarece, pe lângă creier şi măduva spinării, în intestin se găseşte a treia concentrare de celule nervoase din organism. Acest „sistem nervos enteral” se aseamănă cu creierul ca un geamăn: tipul de celule, receptorii şi neurotransmiţătorii sunt identici. Aşa se face că cea mai mare parte din neurotransmiţătorul serotonina, care în creier reglează stările de dispoziţie, se foloseşte în intestin, unde răspunde de motilitatea organelor digestive. Acum se ştie că în intestin se găsesc şi receptori proprii pentru arome şi gusturi. Datorită reţelei nervoase pe care o posedă, intestinul îşi poate îndeplini singur principalul rol de a desface şi fărămiţa alimentele, de a utiliza tot ce este folositor şi de a transporta rezidiile.

Prin intermediul sistemului nervos autonom, intestinul se găseşte într-un permanent dialog cu creierul, mai ales prin nervul vag. Semnalele circulă în ambele direcţii, însă 90% pleacă din abdomen spre creier, şi multe mesaje ajung direct în zonele responsabile pentru stările de dispoziţie.

Se crede că şi sistemul imunitar influenţează afectivitatea. Unii neurotransmiţători,cum ar fi citokinele proinflamatoare, tind să producă depresie, oboseală şi slăbesc puterea de concentrare. Stresul creşte concentraţia de citokine. Alimentaţia cu produse de făină albă, zahăr şi acizi graşi saturaţi (din carne şi produsele lactate) creşte cantitatea de citokine din organism.

Bacteriile și dispoziția

Se pare că şi bacteriile din tractul intestinal influenţează starea de dispoziţie. În tubul digestic se găsesc peste un bilion de bacterii, cu o greutate totală între 1 şi 2 kg, care ajută la utilizarea hranei. Flora intestinală, prin factorii de semnalizare, comunică nu numai între componentele ei, ci şi cu gazda. Drept căi de comunicare servesc miile de celule nervoase din pereţii intestinali, care transmit mesajele prin intermediul nervului vag direct în sistemul nervos central. Dacă flora intestinală suferă (prin alimentaţia lipsită de fibre, bogată în grăsimi animale şi zahăr, sau prin tratamentele cu antibiotice) atunci ea produce mai multe endoxine şi fragmente de dezintegrare celulară, care dau naştere la stări depresive.

Dintr-un studiu epidemiologic asupra a 5200 şcolari de clasa a 5-a primară din Canada a reieşit că rezultatele la învăţătură erau cu atât mai bune cu cât se consumau mai multe vegetale şi fructe şi mai puţine calorii. Performanţele şcolare erau mai bune la copiii care aveau o masă de dimineaţă mai consistentă.

Numeroase lucrări atrag atenţia asupra efectelor favorabile ale postului asupra creierului şi a întregului organism. Indiferent dacă este vorba de post negru de 1-2 zile, sau de post de 7-21 zile cu un aport caloric de mai puţin de 500 kcal/zi. În cursul postului organismul secretă o serie de neurotransmiţători care stimulează starea de dispoziţie: endorfine, dopamină, serotonină.

Restricţia calorică are un efect pozitiv şi asupra sistemului imunitar. Scăderea aportului caloric cu 30% reduce nivelul unor factori inflamatori din curentul sanguin, chiar dacă greutatea corpului rămâne neschimbată.

Fumatul accelerează declinul cerebral

Se ştie că fumatul constituie un factor de risc pentru un număr mare de boli deosebit de grave. Până de curând, au lipsit studiile care să documenteze relaţia între fumatul la vârsta de adult şi demenţa ce apare la bătrâneţe. În luna octombrie 2010 revista Archives of Internal Medicine a publicat rezultatul unei cercetări efectuate în California, SUA, privind efectul fumatului la vârsta de 50-60 de ani şi demenţa ce apare la 20-30 de ani mai târziu. S-au urmărit 21.123 persoane care între anii 1978 şi 1985 aveau între 50 şi 60 de ani. În perioada de urmărire de 23 de ani, la 25,4% adică la 5367 s-a stabilit diagnosticul de demenţă, la 1136 diagnosticul de demenţă Alzheimer şi la 416 de persoane diagnosticul de demenţă vasculară. La cei care au fumat două pachete de ţigări sau mai mult, riscul apariţiei demenţei a crescut de 2,14 ori, riscul demenţei Alzheimer de 2,57 ori şi riscul demenţei vasculare de 2,72 ori. La toate formele de demenţă, riscul a fost în funcţie de numărul de ţigări fumate. Adulţii care mai fumează au încă un motiv de a părăsi fumatul !

Dr. Emil Rădulescu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail