1919-1936. O personalitate importantă a vieţii publice a oraşului Sf. Gheorghe şi a judeţului Treiscaune, în perioada interbelică, a fost Grigore Păltineanu (1886-1963). Dr. Grigorie Păltineanu, considera că „în acţiunea generală de propăşire a societăţii româneşti şi în gospodărirea propiu-zisă a ţării, o însemnătate deosebită prezintă subdiviziunile administrative ale statului (judeţul, plasa, comuna) şi, în acest context, administraţia judeţului devenită „parte a unei părţi mare şi complete”, prioritară era integrarea judeţului în „mecanismul noului stat şi restabilirea dreptăţii, asigurarea averii şi cimentarea existenţei cetăţenilor săi”. Anii de „grea muncă şi de înaltă jertfă închinaţi instituţiilor statului s-au concretizat în numeroase realizări pe tărâmul administrării judeţului”. Din îndemnul său a reapărut, începând cu anul 1922, gazeta oficială a judeţului, ca organ de presă al Prefecturii, chemat să „fie informatorul fidel şi permanent al publicului despre mersul administraţiei judeţului”.
Din memoriul întocmit în anul 1990 de fiul său, dl. Tudor Păltineanu, pensionar din Covasna, adresat Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, rezultă că la amenajarea parcului central din Sf. Gheorghe, datorită intervenţiei subprefectului judeţului (Grigorie Păltineanu), monumentul dedicat Revoluţiei de la 1848 nu a fost reamplasat, ci dimpotrivă restaurat şi protejat.Aceeaşi atitudine binevoitoare şi plină de înţelegere faţă de toţi cetăţenii judeţului emană din miile de documente ale Prefecturii judeţului, ce poartă semnătura Grigorie Păltineanu. În concepţia sa exista o delimitare clară între asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale şi exercitarea unei administraţii româneşti unitare, a atribuţiilor ce derivă din prerogativele statului naţional român independent şi suveran, pe întreg teritoriul său. Bun cunoscător al judeţului, respectiv a „regiunii secuieşti”, Grigorie Păltineanu apreciază că realităţile din această parte a ţării „impun o deosebită băgare de seamă, iar problemele naţionale româneşti ne cer fixarea unei conduite precise şi stabilirea unui aşa numit statut interpolitic, obligatoriu pentru toate guvernele ce se succed, pentru a se pune astfel capăt tocmelilor electorale, de pe urma cărora – în detrimentul cauzei naţionale – beneficiază minoritarii”.
În finalul intervenţiei făcute în plenul Congresului Asociaţiei funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat, desfăşurat în 5 august 1936 la Tg. Mureş, distinsul jurist şi recunoscutul specialist în problemele administraţiei de stat, dr. Grigorie Păltineanu, face o serie de propuneri vizând „restabilirea dreptăţii, repararea ilegalităţilor trecutului şi întărirea elementului românesc în administraţie, învăţământ, cultură şi unităţile de stat”. Unele soluţii propuse poartă amprenta gândirii timpului, astăzi fiind depăşite, dar rămâne de mare actualitate spiritul şi finalitatea demersului făcut acum aproape 60 de ani, respectiv necesitatea elaborării unei strategii de soluţionare a problemelor specifice româneşti din judeţ, menită să conducă la întărirea instituţiilor de bază ale statului de drept, ale culturii şi spiritualităţii româneşti din zonă – biserica, şcoala, instituţiile de cultură, monumentele istorice, toate acestea făcute în consens cu interesele naţionale şi normele europene, fără a leza prin aceasta, cu nimic, preocupările conjudeţenilor noştri maghiari de a-şi păstra identitatea culturală specifică. (Ioan Lăcătuşu, Personalităţi din Covasna şi Harghita, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, p. 108-110)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
