Economist: „Statul încasează 3 lei și cheltuie 4”. Ce economie moștenește viitorul guvern și care sunt măsurile care nu pot fi evitate VIDEO

La fiecare trei lei încasați, statul cheltuie patru

Deficitul bugetar este prezentat frecvent ca procent din produsul intern brut, însă această formulă poate ascunde dimensiunea diferenței dintre resursele pe care statul le colectează și sumele pe care le cheltuiește, a punctat profesorul universitar. În cadrul interviului acordat Ziare.com, acesta a tradus dezechilibrul prin ideea că dacă veniturile publice reprezintă aproximativ 30% din PIB, iar deficitul ajunge la 10% din PIB, cheltuielile statului sunt cu aproximativ o treime mai mari decât încasările sale, iar diferența trebuie acoperită permanent prin împrumuturi. „Situația este foarte simplă, de fapt. În momentul în care începem să arătăm că nu ne mai interesează reducerea deficitului, că nu am înțeles, de fapt, despre ce e vorba și nu am înțeles care sunt cerințele creditorilor statului român, acelor fonduri sau acelor persoane care cumpără datorie publică a României pentru a primi o dobândă, punându-ne astfel la dispoziție banii de care avem nevoie ca să umplem golul dintre venituri și cheltuieli. Dacă nu pricepem că acești investitori, acești creditori ne cer să închidem deficitul, să reducem deficitul, vom ajunge în situația în care aceștia nu ne vor mai da banii. Deci, ce se va întâmpla într-un interval de timp relativ scurt va fi că statul român, care trebuie să se împrumute, ca să fie foarte clar și asta, un deficit bugetar de 10%, la încasări de 30% din PIB, pentru că toate sunt raportate la PIB, înseamnă că statul român cheltuie, de fapt, cu vreo 30% mai mult decât încasează. Deci înseamnă, ca să spunem și asta cât se poate de clar, că statul român încasează de la noi 3 lei și cheltuie 4. La fiecare 3 lei pe care îi încasează, cheltuie, de fapt, 4. Și face asta de ani de zile deja.”

Rectificarea bugetară trebuie să acopere golurile din sănătate fără să arunce deficitul în aer

Una dintre primele decizii ale viitorului executiv va fi gestionarea instituțiilor ale căror bugete nu mai acoperă cheltuielile până la sfârșitul anului, Năsulea explicând că rectificările bugetare din România se bazează frecvent pe mutarea banilor rămași necheltuiți din investiții către ministerele în care alocările inițiale au fost subestimate. „Să ne uităm iarăși la ce face țara noastră în mod normal. De obicei, avem această situație în care, la un moment dat, prin toamnă, ne dăm seama că banii nu ajung. De fapt, ministerele care au propus niște cifre nerealiste sunt ministere unde se știa că banii nu vor ajunge, dar sunt ministere care s-au obișnuit cu aceste rectificări. De ce ne-am obișnuit cu această formulă? Pentru că, în general, există bani care rămân necheltuiți. Guvernele anunță cu mare fast investiții la un nivel nemaîntâlnit, nemaiauzit, știm foarte clar că nu au capacitate administrativă să pună în operă toate acele investiții. Deci rămân niște bani din bugetele care au fost gândite pe la începutul anului, când avem noi, de obicei, legea bugetului, în așa fel încât să poată să fie făcută această rectificare fără ca ținta de deficit să fie afectată sau fără ca prognoza de deficit să fie afectată.”

Practic, spațiul obținut prin execuția mai bună din prima parte a anului ar permite acoperirea unor cheltuieli urgente, în special în sănătate, fără abandonarea automată a țintei de deficit, dar condiția imperativă ar fi ca aceste ajustări să redistribuie resursele existente, să limiteze cheltuielile ineficiente și, mai ales, să nu transforme schimbarea guvernului într-o revenire la programe fără acoperire bugetară. Economistul a punctat că, în scenariul în care creditorii refuză să mai finanțeze statul sau acceptă să o facă numai la dobânzi prohibitive, corecția nu mai poate fi distribuită gradual, acesta avertizând că blocajul ar ajunge mai întâi în domeniile dependente direct de buget, iar apoi la companii și angajați, printr-o nouă creștere a poverii fiscale.

„Ăsta este motivul pentru care se mărește datoria publică. Ori, chestiunea asta e complet nesustenabilă, e foarte nesănătoasă. Și în momentul în care cei de la care mergem să cerem acel al patrulea leu de care avem nevoie, care ne-au spus că trebuie să închidem distanța, trebuie să nu mai fie distanța atât de mare, aceștia nu ne vor mai da banii și atunci statul român nu va mai avea de unde să plătească o bună parte din cheltuieli. Și cel mai probabil tot la educație, la sănătate, pe la pensii, prin salariile din sectorul public, va fi distribuită această lipsă de bani în așa fel încât oamenii vor începe să vadă blocaje, pur și simplu. Pensionarii vor observa că nu le mai intră pensiile la timp sau că nu le mai intră pensia întreagă. Oamenii care lucrează în sectorul public vor observa că nu mai primesc salariile, că nu mai au materiale cu care să lucreze în sănătate, în alte domenii unde nu se lucrează, așa, pur și simplu, doar cu mintea și cu sufletul. Trebuie și niște materie primă folosită acolo, în așa fel încât lucrurile să meargă. Deci despre asta vorbim, de fapt.

„Ce e foarte important să înțeleagă oamenii este că, da, aceste corecții, în forma în care au fost adoptate, au avut drept consecință scăderea consumului, scăderea investițiilor străine directe, deci vedem deja efecte negative ale măsurilor care au fost luate, dar aceste efecte negative sunt cunoscute și normale în momentul în care ai trăit pe datorie atât de mult timp și începi să îți corectezi lucrurile, să pui casa în ordine în așa fel încât să nu mai fii atât de iresponsabil, cum a fost țara noastră sub guvernările anterioare. Dar e foarte important ca oamenii să înțeleagă și faptul că alternativa la acest disconfort, pentru că vorbim de un disconfort la momentul ăsta, este o cădere bruscă care se produce, ca să folosesc o metaforă similară, se traduce în durere acută. Deci trecem de la disconfortul acestei scăderi graduale pe care a cunoscut-o puterea de cumpărare, această reducere a capacității noastre de a ne permite lucrurile pe care le permiteam anterior, la un blocaj care va duce la crize și drame sociale importante.”

Urmăriți interviul complet cu economistul Christian Năsulea, mai jos:

https://ziare.com

Sursa foto:  Facebook/Siegfried Mureșan