Judeţul Covasna are toate atuurile pentru a desfăşura agricultura ecologică şi tot mai mulţi fermieri au înţeles avantajele acestui tip de agricultură. Criteriile pentru a obţine ştampila „bio” sunt însă foarte exigente, iar gospodarii au nevoie de sprijin pentru a continua cu această activitate. Problemele lor nu au rămas neauzite.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute ieri, prefectul judeţului, Codrin Munteanu a declarat că în urma solicitărilor venite din partea operatorilor înscrişi în agricultura ecologică la nivelul judeţului, Instituţia Prefectului a constituit un grup de lucru format din reprezentanţii DADR Covasna, APIA Covasna, Asociaţia BIO România – filiala Covasna, Asociaţia Producătorilor de Lapte din Sita Buzăului şi Asociaţia Crescătorilor de Animale Dobârlău, care să identifice principalele probleme cu care se confruntă fermierii înscrişi în agricultura ecologică. Concluziile acestui grup de lucru, la care şi-au anunţat prezenţa asociaţiile de profil din întreaga ţară, se vor materializa într-o propunere de completare şi modificare legislativă ce va fi înaintată Guvernului, cel mai probabil, la sfârşitul acestei săptămâni.
„Am avut o propunere pe care am îmbrăţişat-o şi care ni se pare că ar fi unul dintre aspectele economice importante ale judeţului Covasna, de viitor, şi anume agricultura ecologică. Analiza principalelor atuuri şi deficienţe din judeţul Covasna ne arată că avem toate motivele să fim optimişti că putem desfăşura, în judeţul Covasna, agricultură ecologică, dar ne confruntăm în acest moment cu câteva texte legislative (…) care ar suporta modificări. În această logică a susţinerii unor modificări legislative, care să vină în sprijinul agriculturii ecologice şi a agenţilor economici din judeţul Covasna, care încearcă să meargă pe această cale, am format deja un grup de lucru care să ne furnizeze, în urma unei analize obiective, concluzii şi propuneri legate de ce putem îmbunătăţi şi cum îi putem sprijini pe cei care încearcă să meargă pe acest drum în agricultura ecologică (…)”, a explicat prefectul.
Propuneri legislative
Propunerile concrete se referă la iniţierea procedurilor pentru introducerea în Pachetul 5 Agricultura ecologică – măsura 214 din PNDR, a unei noi variante P5.6- pajişti (păşuni şi fâneţe) ecologice – cu o alocare financiară de 200 de euro/hectar, şi suprafeţe eligibile de 0,30 ha; majorarea bugetului alocat subvenţionării operatorilor în conversie ecologică cu 70 % în anul 2012 şi 100% în 2013; şi sprijinirea prin cofinanţare de la bugetul de stat a programelor de informare şi educare a consumatorilor, care au ca ţintă promovarea alimentaţiei sănătoase, informarea consumatorilor asupra practicilor agricole şi a tehnologiilor de producţie la fructe şi legume în sistem intensiv şi extensiv, asupra etichetării produselor şi a tehnologiilor de producţie convenţionale şi ecologice, educaţie ecologică etc.
Experienţa Dobârlăului
Prezent la conferinţa de presă, Vasile Maxim, primarul comunei Dobârlău, una dintre comunele „pioniere” din Covasna în domeniul agriculturii ecologice, a declarat că în comună, din cele 54 de gospodării înscrise iniţial în agricultura ecologică, au rămas doar 38, două terminând anul de conversie, iar 14 retrăgându-se tocmai datorită condiţiilor exigente care trebuiau respectate: „Apreciez intenţia şi buna colaborare de care dă dovadă Instituţia Prefectului, pentru că am ajuns într-o situaţie în care trebuie să ne punem nişte întrebări. (…) Activitatea ecologică, din păcate, a fost concepută oarecum paralel cu activitatea pe care o desfăşoară APIA. E o chestiune care trebuie foarte bine corelată, întrucât noi suntem în al doilea an de conversie şi am ajuns în situaţia în care, oamenilor, datorită lacunelor din legislaţie, trebuie să le spunem că anul 3,4,5 de inspecţie vor plăti inspecţia, dar nu vor primi subvenţia ecologică (…) A ieşit în evidenţă faptul că în anul 3,4,5, fâneţele şi pajiştile care ocupă ponderea cea mai mare în activitatea ecologică din judeţul Covasna, nu vor mai fi subvenţionate în acest sens (…) Suntem puşi într-o situaţie foarte delicată. Oamenii, dacă nu mai primesc acest sprijin în anul 3,4,5 de inspecţie, ei vor plăti, iar inspecţia se plăteşte de la 100 de dolari (…) Efectul este destul de neplăcut în cazul în care se retrag acum, pentru că noi am încheiat un contract, vor da şi banii înapoi cu penalităţile respective”, a explicat primarul Vasile Maxim, care este şi el înscris în agricultura ecologică.
Vasile Maxim, primarul comunei Dobârlău
Acesta a explicat că activitatea ecologică nu ar trebui privită strict conform suprafeţei pe care o solicită prin măsurile legislative APIA, suprafaţă de la 30 de ari în sus. „Activitatea ecologică cuprinde şi suprafeţele care sunt sub 30 de ari (…) pentru că aşa este normal: într-o gospodărie întreaga suprafaţă să fie ecologică, nu doar sectorial, pentru că atunci eficienţa nu este cea dorită. Gândurile noastre sunt de a crea un produs strict pentru judeţul nostru, cu aceste caracteristici ecologice, ca să putem avea desfacere. Scopul final este de a produce ecologic şi de a valorifica acele produse, nu numai de a obţine acele subvenţii (…) Noi am luat această activitate foarte în serios şi a fost destul de greu ca oamenii să se decidă. S-au decis, poate, într-un număr destul de mare, pentru că şi eu m-am înscris, şi cred că au dorit să mă urmeze”, a explicat primarul comunei Dobârlău.
Ana Alina Costache
