Sunt salariile din România prea mici sau pune statul taxe prea mari. „Costul muncii este unul dintre elementele care fac România să fie total necompetitivă”

Deși salariul minim brut a crescut de la 1 iulie 2026 la 4.325 lei pe lună (aproximativ 825 euro), țara noastră este pe locul 20 din 22 de state europene în ceea ce privește salariul minim național. Contrar acestor cifre, România este pe locul întâi în clasamentul țărilor europene în ceea ce privește taxele pe salariu. Aproape jumătate dintre venituri ajung la stat sub formă de impozite sau alte contribuții. În traducere, și mai clară, după ce dă printre cele mai mici salarii, statul român vine și mai ia aproape jumătate. Practic, și în urma marii creșteri a salariului minim de la 1 iulie, angajatul cu salariu minim a încasat cu 125 de lei în plus, iar statul cu 160 de lei în plus.

Din acest motiv, dacă întrebăm un antreprenor dacă salariile din România sunt mici, s-ar putea să primim adesea un răspuns foarte diferit față de cel pe care ni l-ar da un angajat. Pentru angajator, toate calculele se fac în funcție de valoare brută. Degeaba angajatorul scoate din firmă 10.000 de lei dacă salariul angajatului ajunge doar la aproximativ 6.000. Dacă taxarea scade, în mod automat ar trebui să ajungă mai mulți bani la angajați.

Astfel, chiar dacă legea salarizării ar ajunge la o formă agreată de mare parte din sindicate, asta nu garantează salarii mai mari sau un nivel de trai mai ridicat. Impozitul pe venit și celelalte taxe pot fi modificate ulterior prin acte normative, iar venitul real al oamenilor să scadă simțitor.

Marius Luican, antreprenor și expert în analiză de piață, a explicat pentru Ziare.com că deși politicienii încearcă să cosmetizeze uneori pozițiile din clasamentele europene, impozitarea este un element care efectează puternic economia țării.

„Dacă te uiți la taxele și contribuțiile suportate formal de angajat, adică la diferența dintre brut și net, taxele sunt 41,5%, cele mai mari din Europa. În momentul în care vorbești despre costul muncii în România, el include și taxele angajatorilor. Taxele angajatorilor în România sunt foarte, foarte mici, ca orice țară care a dorit să fie foarte atractivă pentru capital și investitori, motiv pentru care, pe medie, România iese pe poziția a șaptea, cu undeva la 42,7%, taxe pe muncă. Aproape 43% este enorm de mult”, consideră acesta.

În plus, Marius Luican spune că România nu are niciun motiv de optimist din acest punct de vedere. Clasarea în mijlocul unui clasament nu înseamnă întotdeauna că ne aflăm la o medie a țărilor analizate, ci este important să ne uităm unde se situează celelalte țări cu care România concurează din punct de vedere economic.

„Deasupra României la taxare este Belgia pe primul loc, a doua este Germania, a treia este Slovenia, a patra este Slovacia, a cincea este Austria, iar a șasea Franța. Niciuna dintre aceste țări nu sunt țări concurente din perspectiva capitalului. Dacă cineva vrea să facă o investiție în România, se va uita la țările cu care concurăm: Bulgaria, Ungaria, Polonia sau Portugalia. Nu o să ai un investitor care să zică că nu știe dacă să investească în România sau în Franța. Nu o să compare nimeni așa”, atrage atenția specialistul.

De asemenea, acesta spune că pentru investitor nu contează foarte mult că statul are politici fiscale mai blânde pentru angajatori, atâta timp cât taxele puse angajaților vor trebui plătite către stat tot de către angajator.

Marius Luican mai explică faptul că orice mărire de salariu acordată de stat nu are efectul pe care oamenii îl așteaptă. În buzunarul angajaților nu ajung în final mult mai mulți bani, însă creșterea salariului minim pune presiune pe mediul de afaceri și aduce inflație mai mare în piață:

„Clasa politică a tot umblat la acest salariu minim, dar creșterea salariului minim este un instrument care are două efecte. Primul este creșterea de taxe la stat, iar al doilea este efectul inflaționist. Nu ajută aproape la nimic. În plus, există mari investitori care au 80% dintre angajați cu salariu minim, mai ales în retail, cărora statul le dă toate cifrele peste cap cu fiecare creștere de salariu minim”.

De la 1 ianuarie 2020 și până astăzi, salariul minim brut pe economie a crescut de opt ori, cea mai mare creștere înregistrându-se la 1 ianuarie 2023, când salariul minim s-a majorat cu 450 de lei, valoare brută, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei. Asta înseamnă puțin peste 200 de lei în valoare netă.

Cu o astfel de impozitare în zona costului muncii, România rămâne extrem de necompetitivă, mai crede antreprenorul:

„Astăzi, principala problemă a României este că nu mai are niciun motor de creștere. Capitalul este foarte scump. Costul muncii este unul dintre cele 4-5 elemente care fac România să fie total necompetitivă”, afirmă acesta.

Marius Luican consideră că „toate ni se trag de la faptul că guvernanții fac irosesc fondurile, după care pun taxe din ce în ce în ce mai mari și se și împrumută”. În plus, acesta consideră că orice discuție despre taxare trebuie să pornească de la faptul că avem un „stat obez”, care consumă tot ceea ce are și se mai și împrumută un 6-7% din PIB (care raportat la veniturile statului înseamnă cam 20-30%).

„N-ai cum să concurezi cu un astfel de stat. Statul, în lăcomia lui, vine și pune taxe de 25 de lei pe coletele importate din China și 90% din traficul din România, care era de cargo, a dispărut de pe o zi pe alta și s-a mutat în Ungaria”, mai afirmă Marius Luican.

https://ziare.com/