Interviu cu Szava Jozsef, responsabil în cadrul Prefecturii, despre prezentul şi viitorul proiectelor finanţate din bani de la Uniunea Europeană în judeţul Covasna
Subiectul absorbţiei (sau mai ales a slabei absorbţii) a fondurilor europene post-aderare, ce au fost puse la dispoziţia României, este dezbătut, zi de zi, pe toate canalele. În cele mai multe cazuri, autorităţilor publice locale sau instituţiilor deconcentrate le este imputat faptul că nu au depus toate eforturile în vederea întocmirii unor proiecte care, prin implementarea lor, cu bani de la Uniunea Europeană, să ducă la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor. Pentru a afla care este situaţia absorbţiei banilor europeni în judeţul Covasna – cu precizarea că avem date doar în ceea ce priveşte proiectele depuse de către autorităţile publice din judeţul nostru, am stat de vorbă cu Szava Jozsef, reprezentantul Compartimentului de integrare europeană şi cooperare internaţională din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Covasna.
Domnule Szava, cum „stau” primăriile covăsnene la acest capitol?
Nu pot să spun că situaţia este bună, vorbind la modul general, dar nici proastă. Sunt primării care s-au implicat şi au avut şi posibilitatea financiară să susţină partea de cofinanţare – şi-aici trebuie să precizez că asigurarea acestei cofinanţări, chiar dacă în procente pare puţin, la proiecte mari înseamnă sume importante, pe care multe primării mici nu le au – dar sunt şi autorităţi locale covăsnene care nu au depus eforturi în a atrage banii UE.
Care sunt „campionii” proiectelor europene?
În primul rând ţin să precizez că marea majoritate a proiectelor sunt pe Programul Operaţional Regional (POR), pe diferite axe. Vorbind de „campioni”, cele mai multe proiecte le are municipiul Sfântu Gheorghe, care, până în momentul de faţă are 10 proiecte care sunt în implementare şi în plăţi. Chiar dacă ocupă mult spaţiu redacţional, ţin să fac cunoscute aceste proiecte, pentru ca locuitorii din Sfântu Gheorghe să ştie că executarea acestora a fost sau este posibilă urmare a atragerii fondurilor europene, astfel: Reabilitarea, modernizarea şi extinderea clădirilor la Liceul Teoretic „Szekely Miko”; Reabilitarea Căminului „Zatuhureczky Berta”; Crearea şi amenajarea spaţiilor verzi din str. Cimitirului din mun. Sfântu Gheorghe ; Reabilitarea şi echiparea cantinei sociale din Sf. Gheorghe; Extinderea clădirilor în vederea modernizării atelierelor şcolare şi a laboratoarelor la Gr. Şc „Puskas Tivadar”; Amenajarea spaţiilor pietonale din centrul istoric al municipiului Sfântu Gheorghe; Reabilitarea unor străzi din zona de acţiune urbană a municipiulului Sfântu Gheorghe; Restaurarea şi funcţionalizarea „Casei Bene” (n. red. fostul Centru de transfuzii sanguine) din Sf. Gheorghe; Crearea şi modernizarea structurii de agrement Şugaş Băi şi Centrul multifuncţional „Nery Szent Fulop”. Valoarea totală a proiectelor derulate de municipiul Sfântu Gheorghe însumează 56.804,99 mii lei.
Centrul multifuncţional „Nery Szent Fulop”
„Topul” este continuat de Consiliul Judeţean Covasna care a obţinut finanţare pentru trei proiecte de mare importanţă pentru judeţul nostru, respectiv: Reabilitarea drumului judeţean DJ 121, Covasna-Zăbala-Catalina-Tg. Secuiesc, în valoare de 61.096,48 mii lei, proiect care a fost finalizat, recent; Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyan Kristof”, a cărui valoare totală este 87.223,94 mii lei. Acesta este un proiect foarte mare, singurul proiect pe POR care a fost aprobat pentru astfel de lucrări. Însă, aici sunt destul de multe greutăţi, deoarece, deşi a trecut mai bine de un an de când s-a semnat finanţarea, încă sunt în faza de achiziţii publice. La drept vorbind, legea este de vină: toată lumea contestă pe toată lumea, procedura este foarte greoaie şi se prelungeşte nepermis de mult, dar nu este vina celor care implementeză proiectul. Cel de al treilea proiect, finanţat prin programul POS Mediu – Axa prioritară 2 – în valoare de 30.401,24 mii lei, face posibilă realizarea „Sistemului integrat de management a deşeurilor în judeţul Covasna”. Ţin să precizez: CJ Covasna a implementat şi proiectul „Drumul apelor minerale” căruia, în sfârşit, după opt ani de zile i se va face recepţia finală, în octombrie – noiembrie a.c.
Iar lista cu proiectele finanţate prin Programul Operaţional Regional poate continua cu Întorsura Buzăului care a obţinut finanţare pentru „Reabilitare, modernizare, extindere Liceul teoretic Mircea Eliade”; oraş Covasna unde este în implementare proiectul „Modernizarea străzii Ştefan cel Mare – tronson 1, urmat de Târgu Secuiesc care a atras fonduri pentru proiectul „Amenajare Incubator pentru afaceri” şi, nu în cele din urmă, Primăria Zagon unde a fost realizat proiectul „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii cu cl. I-VIII Mikes Kelemen”.
Avem şi primării care au depus proiecte şi au obţinut finanţări prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) printre acestea numărându-se Ojdula, Brăduţ, Bodoc, Zagon, Hăghig şi Sânzieni.
Putem vorbi şi despre „ codaşi”?
Bineînţeles, sunt şi exemple negative – şi-aici aş nominaliza primăriile Moacşa şi Brateş, unde nu s-a făcut absolut nimic. În ceea ce priveşte Baraoltul, acesta este singurul oraş în care există doar un proiect care, momentan este în litigiu cu Ministerul Dezvoltării. E vorba de un proiect Phare, care trebuia terminat de acum 6 ani, dar care nu este finalizat nici până în momentul de faţă. Mai exact, este vorba de realizarea Sistemului de management al deşeurilor, din care anumite lucrări s-au făcut, numai că nu au putut să facă dovada plăţilor.
Sunt cazuri în care, în implementarea acestor proiecte vi se solicită sprijin din partea autorităţilor locale?
Da, autorităţile locale apelează la noi când au probleme, dar, din păcate, noi nu prea avem posibilitatea de a ne implica foarte mult. Noi putem lua act de o problemă pe care o transmitem către minister – aşa am făcut la Bodoc şi la Sânzieni – însă problema e lipsa banilor pentru cofinanţare. Aceste fonduri europene se obţin foarte greu, dar când se implementează proiectul, atunci apar cele mai mari probleme. Şi, aşa cum am spus anterior, partea cea mai grea e cu procedurile cu privire la achiziţiile publice. Astea „omoară” marea majoritate a proiectelor, e mult prea sofisticat, mult prea complex – şi ies din timp. În acest caz nu se pierde proiectul, ci se fac amânări, se cer noi termene… se prelungeşte boala, în orice caz.
Din fericire, încă nu a fost cazul ca un proiect să fie retras. Se găsesc soluţii, până la urmă, numai că e anormal ca proiectele integrate, de exemplu, care pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – cu valoare mare, cum sunt cele de la Bodoc, Brăduţ Hăghig, Cernat, Zagon – să se prelungească ani de zile. Un an jumătate, din doi ani jumătate de implementare, este doar perioada de achiziţie publică. Când, într-un final, se ajunge să se facă toate achiziţiile, lucrările merg repede.
Lucrări de reabilitare la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului
Pentru cei ce n-au reuşit să depună proiecte, până în momentul de faţă, „primul tren” în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene este pierdut. Ce le propuneţi pentru viitoarea perioadă?
Într-adevăr, acest ciclu de proiecte se termină anul viitor, în octombrie se fac ultimele plăţi, şi urmează ciclul 2014-2020. Este foarte important de ştiut faptul că, ca şi structură nu va fi o asemănare între cele două perioade.
Ceea ce urmează va fi mult mai complex, în sensul că nu se vor mai finanţa proiecte pentru asfaltat străzi, pentru apă, canalizare şi ceva de acest gen. Se va merge pe proiecte integrate, regionale. Aşa că, în viitorul apropiat va trebui să facem repede parteneriatele, pentru ca din 2014 să putem accesa fonduri. Altfel, vom pierde.
În ciclul 2014-2020 se merge pe dezvoltare regională, motiv pentru care va trebui să avem parteneriate cu judeţele limitrofe – Harghita, Braşov, Bacău, Buzău – cu toţi cei cu care vom găsi nişte proiecte comune. După părerea mea, dacă nu se vor face aceste lucruri, nu vom avea ce să accesăm, ceea ce nu e bine.
Ce faceţi, concret, în acest sens?
În prezent, Instituţia Prefectului, prin acest compartiment, încearcă să-i conştientizeze pe reprezentanţii autorităţilor locale şi să ducă informaţia aceasta mai nouă către dânşii, ca ei să-şi dea seama ce trebuie să facă, până în 2014. Am fost şi la Consiliul Judeţean unde se lucrează la portofoliul de proiecte pe Regiunea Centru, pentru perioada 2014-2020, şi împreună încercăm să facem în aşa fel ca, până anul viitor, în iulie, să avem o imagine clară cu ce doresc să facă primarii din judeţul Covasna. În acest moment, la primăriile din judeţ ar trebui să fie mare forfotă, deoarece la acest nivel trebuie să existe strategii de dezvoltare, şi-ar trebui să facă un portofoliu, să stabilească nişte priorităţi în această direcţie în care vor fi finanţările în perioada 2014-2020, şi nu în alte direcţii. Ar trebui, de exemplu, să mergem pe înfrumuseţarea comunelor, să dăm acel specific fiecărei comune. Noi vorbim mult despre Ţinutul Secuiesc, dar orice sat din judeţul Covasna este ca oricare altul din ţara noastră (…) nu prea vezi acel specific… şi aici s-ar putea lucra. Trebuie văzut de ce dispune comuna respectivă, fiindcă nimeni nu a făcut, până în prezent, o analiză foarte complexă din care să reiasă ce am, ce nu am, ce pot să fac, ce nu pot să fac. De aici trebuie să pornim, iar fiecare reprezentant al autorităţilor locale din judeţ trebuie să înţeleagă că de priceperea, dar mai ales de dorinţa lor de a face bine pentru comunităţile care i-au ales, depinde bunăstarea fiecărui locuitor al judeţului Covasna.
Interviu realizat de Maria Graur
