Mediul privat, între ciocan și nicovală în ziua moțiunii. Antreprenor: „Niciodată n-am fost într-o situație atât de grea în 27 de ani de business”

Într-o intervenție în cadrul unui eveniment online de nișă, Felix Pătrășcanu, fondatorul FAN Curier, a declarat pentru Ziarul Financiar, că „o resetare politică fără un plan de țară pus la punct este principalul risc pentru investițiile mediului privat și ilustrează cu propria investiție recentă a companiei de 52 de milioane de euro, care fără infrastructura pe care doar statul o poate construi devine „praf care se scurge printre degete“. Iar paradoxul momentului: tema centrală a moțiunii care se votează astăzi este tocmai opoziția față de listarea la bursă a companiilor de stat – exact instrumentul pe care antreprenorul îl consideră „de departe“ singura soluție reală de transparentizare.

Diagnosticul lui este că „parcă n-am fost niciodată într-o situație atât de grea. Când România la un moment dat o ducea mai greu, te uitai că exista o Europă care prospera cumva și avea creșteri economice destul de importante, Statele Unite care iarăși ne erau aliat. (…) Uite că lucrurile nu mai sunt deloc așa.“

„Vrem pe cineva jos. Dar pe noi ne interesează ce vine în schimb“

Antreprenorul amintește că România a avut, până acum, trei mari planuri de țară – aderarea la NATO (2004), aderarea la Uniunea Europeană (2007) și parcursul OECD – dar niciunul „n-a fost al nostru“. „Să spunem că și noi am avea un plan de țară pe care l-am pune“, completează el. Pentru antreprenor, povara fiscală suplimentară pusă pe mediul privat în ultimii ani derivă direct din „managementul slab al companiilor de stat“, o problemă neglijată „de 30 și ceva de ani“. „Sunt anumite domenii în care statul trebuie să fie majoritar, dar totuși nu putem să ne uităm și să privim atât de mult timp la pierderile astea. Iar transparentizarea, de departe, pentru mine cel puțin, e listarea la bursă“, spune fondatorul FAN Courier. El consideră că narațiunea conform căreia listarea ar însemna „vânzarea țării“ este una de fațadă: „Acționarii sunt români în mare parte. Deci nu se vinde nimănui țara. Când se spune că noi vindem țara și nu trebuie să listăm companiile de stat, eu cred că se acoperă alte lucruri.“

Felix Pătrășcanu explică faptul că aparatul de stat este supraaglomerat și operează cu instrumente depășite. „Sunt comune întregi cu câteva sute de locuitori și care au în schema de personal o mulțime de angajați care nu știu dacă își mai au sensul în momentul de față“, spune el. Mai grav este faptul că România „are o contabilitate veche din perioada anilor comunismului“ – motiv pentru care multinaționalele sunt nevoite să țină dublă contabilitate, una românească și una IFRS. „Adică noi vrem să mergem către Occident și către bunăstarea occidentală folosind tool-uri din perioada comunistă. Lucrurile astea trebuie rezolvate“, spune antreprenorul.

Reforma administrativă, „firavă“ în acest moment, era așteptată „cu sufletul la gură“ de mediul de afaceri, iar oprirea ei la primul șoc politic ar însemna, spune el, suspendarea concomitentă a investițiilor în infrastructură. „S-au oprit și acele investiții pe care, iată, le avem în infrastructură. Slavă cerului că se întâmplă în ultima perioadă și că te simți cumva mândru.“

România votează astăzi, marți, 5 mai 2026, moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare PSD și AUR – intitulată „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcie a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului“.

Documentul, semnat de 253 de parlamentari (peste pragul de 233 necesar pentru demitere), are ca temă centrală tocmai opoziția față de listarea la bursă a unor companii de stat strategice – CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română –, operațiune calificată drept „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii“. Șansele ca moțiunea să treacă există, iar un eventual guvern interimar ar avea puteri reduse exact în luna în care România trebuie să adopte legi-cheie pentru a accesa ultima tranșă mare din PNRR, până la 31 august 2026. Scenariul optimist al unei crize politice prelungite înseamnă pierderea a aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile aferente anului 2026.