Din totdeauna, oamenii au fost preocupaţi de sănătatea lor şi-au căutat mijoace şi metode de a învinge starea de boală. Încă din antichitate a fost făcută legătura între alimentaţie şi calitatea vieţii. Hipocrate, părintele medicinei, spunea: „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea. Alimentaţia raţională constituie cel mai bun medicament. Niciodată nu m-am ridicat sătul de la masă… totdeauna am mai lăsat un gol.”
Încă din acele timpuri s-a observat că „dieta mediteraneană” este mult superioară faţă de alte tipuri de alimentaţie, prin efectele benefice asupra organismului. Această dietă descrie modalitatea optimă de a creşte calitatea vieţii, de a ne menţine în formă, de a păstra aspectul frumos şi tânăr al pielii şi de a asigura buna funcţionare a organismului. Mai mult decât atât, nu presupune investiţia în suplimente alimentare de nici un fel. Acest tip de dietă cuprinde obiceiurile alimentare ale locuitorilor din ţările riverane mării cu acelaşi nume. Cel puţin 16 ţări mărginesc Marea Mediterană. Dieta variază de la ţară la ţară şi chiar între regiunile aceleiaşi ţări. Multe dintre diferenţe apar datorită culturii, fundamentelor etnice şi religiei.
Dar toate aceste diete au în comun câteva caracteristici:
Sunt excluse din alimentaţia zilnică conservele, semipreparatele, fast-food-ul, snacks-urile. Clima atât de favorabilă agriculturii, aproape pe tot parcursul anului, face ca piaţa să ofere în permanenţă fructe şi legume proaspete, iar tehnicile de conservare (congelare, uscare, murare etc) sunt foarte rar întrebuinţate. Mâncărurile conforme cu principiile dietei mediteraneene se prepară extrem de usor şi rapid; sunt gustoase şi în acelaşi timp sănătoase.
Se consumă cât mai des posibil alimente sănătoase şi proaspete
În această categorie sunt de menţionat următoarele alimente: fructele şi legumele, iaurturile naturale (fără zahăr adăugat sau fructe conservate), verdeţurile, cerealele integrale, nucile şi seminţele. Nu se admit alimente crescute în condiţii nesănătoase, cu pesticide sau alte chimicale.
Grăsimi sănătoase
Dieta Mediteraneană recomandă consumul de grăsimi sănătoase. Aici sunt de menţionat grăsimile mononesaturate, conţinute în ulei de măsline, nuci şi avocado şi acizii graşi polinesaturaţi Omega 3, continuţi în peşte.
Controlul porţiilor
Se mănâncă cu porţii mici. Mâncarea trebuie să fie de cea mai înaltă calitate. Decât să mănânci mult şi nesănătos, alege să ai porţii mai mici şi din mâncare sănătoasă.
Fructele – desert
În Dieta Mediteraneană, fructele înlocuiesc deserturile, cum ar fi: prăjiturile cu cremă, torturi, bomboane, etc. Fructele proaspete şi crescute în condiţii ecologice sunt o sursă naturală de fibre, minerale şi sănătate.
Mâncăruri fără preparare termică îndelungată
Dieta Mediteraneană recomandă mâncăruri preparate rapid şi uşor, cu un timp cât mai mic de gătire.
Pastele sunt fierte al-dente (5-7 minute). Legumele se pregătesc la abur. Peştele sau carnea nu se prăjesc, ci se fac la cuptor.
Deşi beneficiile dietei mediteraneene sunt cunoscute încă din timpul Renaşterii, adoptarea ei în alte ţări s-a dovedit a fi dificilă, însă nu imposibilă. Eforturi de promovare a schimbărilor în dietă au fost înregistrate încă din anul1614, când Giacomo Castelvetro, un exilat din Modena, a publicat în Anglia o carte despre fructele, ierburile şi legumele italiene.
Se spune că este mai uşor să schimbi religia unui popor decât obiceiurile lui alimentare.
Efectele benefice ale acestui tip de dietă rezultă din faptul că nu se consumă prea multe alimente de origine animală, şi chiar dacă se consumă, cantitatea acestora este mică. Carnea de porc, de exemplu, foarte bogată în colesterol şi grăsimi saturate, trece pe locul trei sau patru după peşte, pasăre şi vită (în ţările musulmane, nu se consumă deloc).
Aici trebuie să specificăm faptul că, produsele de origine vegetală nu conţin colesterol.
Brânzeturile albe sunt preferate în locul celor galbene, care au un conţinut ridicat de grăsimi saturate. Grecii consumă celebra Brânză Feta făcută din lapte de capră, săracă în grăsimi. Ouăle sunt admise, dar limitat, nu mai mult de 2-3 pe săptămână.
Nu în ultimul rând trebuie să amintim efectele uleiului de măsline, extgravirgin, presat la rece, care este cel mai bun solvent pentru resveratrol, acesta din urmă fiind cel mai puternic antioxidant conţinut în strugurii negri precum şi în legumele şi fructele de culoare închisă, în special fructele de pădure.
În zilele noastre, studiile ştiinţifice au evidenţiat că printre efectele creşterii consumului zilnic de ulei de măsline, legume şi fructe, se numără şi scăderea tensiunii arteriale, în timp ce un consum ridicat de carne, produse din carne şi alcool este asociat cu creşterea tensiunii arteriale. Creşterea consumului de ulei de măsline şi legume – care sunt frecvent combinate în mâncărurile mediteraneene – a avut un efect benefic dovedit asupra tensiunii arteriale, în populaţia studiată. Scăderea tensiunii arteriale până la un nivel normal, duce la diminuarea efortului pe care-l depune inima pentru a pompa sânge în organism; în acest fel, inima nu este nevoită să crească în dimensiune, pentru a face faţă efortului suplimentar, şi funcţionează în parametri normali, pe o perioadă mai lungă de timp.
Deşi multă lume o priveşte ca pe un program de slăbire, dieta mediteraneană se axează, de fapt, pe evitarea lipidelor saturate şi contribuie la atingerea greutăţii potrivite, în funcţie de vârstă, înălţime şi sex. Cei dedicaţi acestui stil de a trăi sunt mai longevivi (au o speranţă de viaţă cu 70% mai mare), iar calitatea vieţii li se îmbunătăţeşte spectaculos (cu 80%), în condiţiile în care se opresc şi din fumat. De altfel, renunţarea la acest viciu este mult facilitată de adoptarea dietei, având în vedere că printre regulile ei de bază de află şi două precepte ale nefumătorilor: activitatea fizică şi conştientizarea importanţei sănătăţii.
Studii de specialitate, efectuate pe grupuri de populaţie din bazinul mediteranean, au scos la iveală faptul că dieta mediteraneană scade riscul de infarct miocardic şi ateroscleroză, creşte fertilitatea femeilor, prelungeşte viaţa cu până la 15 ani, scade riscul de cancer de sân, ajută la protejarea creierului împotriva îmbătrânirii, te fereşte de demenţă, previne cancerul la stomac, scade riscul de litiază biliară.
Chiar dacă renunţarea la obiceiurile alimentare anterioare poate însemna un efort de voinţă sau presupuse pierderi ale plăcerii gustative, avantajele enumerate mai sus ne pot motiva în începerea unui alt fel de a ne hrăni: mai sănătos, mai economic, mai ecologic, mai etic.
Daniel Dragostin – ASEF
