Ce șanse mai are România să adopte moneda euro după ce datoria externă a depășit 60% din PIB. 3 economiști au dat verdictul

Claudiu Năsui susține că singurul criteriu pe care România îl mai îndeplinea pentru aderarea la euro era datoria externă sub 60% din PIB. Astfel, Ilie Bolojan este tot mai departe de îndeplinirea „obiectivului de țară”, susține fostul ministru al Economiei.

„Fix despre asta am scris săptămâna trecută. În 2015, România îndeplinea toate criteriile de aderare la zona euro, mai puțin unul formal care era ușor de îndeplinit. Acum puțin timp, România mai îndeplinea un singur criteriu: statul să aibă datoria sub 60% din PIB. Acum nu-l mai îndeplinește nici pe acesta.

Profesorul Bogdan Glăvan avertizează asupra faptului că România poate „folosi euro fără aprobare”, dar cu anumite neajunsuri. Totodată, referitor la condițiile formale stabilite la nivel european, România se tot îndepărtează de ele, remarcă economistul.

„Părerea mea se desparte de ‘înțelepciunea convențională’, pentru că, în primul rând e important să ne ‘luminăm’ la cap. E important să înțelegem un lucru nu foarte relevant din punct de vedere practic, dar e necesar să discutăm despre el ca să știm cum să ne orientăm în spațiu. Putem folosi euro fără să cerem aprobarea cuiva. Pur și simplu putem decide noi, ca țară, să folosim euro. Sunt țări pe lume care au făcut asta, țări din Balcani. Economiile se euroizează sau se dolarizează spontan și cu asta basta. Venind mai în realitate și discutând în cadrul contextului politic românesc și al celui european, mai nou, aceste criterii care au fost stabilite pentru aderarea oficială la euro – ceea ce presupune că ai un loc la masa deciziilor – sunt criterii nerelevante pentru România.

Noi nu le îndeplinim și nici cum am putea face asta pe un orizont de timp rezonabil. Ne-am îndepărtat de ele. Avem o inflație foarte mare, deficit foarte mare. Ar trebui să scădem deficitul bugetar la 3% din PIB, ori asta e extrem de greu. De asta, datoria nu poate decât să crească. Sunt prognoze oficiale, potrivit cărora datoria publică va ajunge în câțiva ani la 70% din PIB. Sunt inevitabile. Ar fi fost bine să fi avut o strategie pe termen lung, fără de care nu avem cum să stabilizăm datoria”, a declarat Bogdan Glăvan, pentru Ziare.com.

Prof. Radu Nechita: „Autoritățile politico-monetare au preferat să păstreze sub controlul lor politica monetară pentru a putea păcăli electoratul prin monetizarea deficitului bugetar”

Profesorul Radu Nechita lansează un avertisment la adresa intereselor obscure ale clasei politice în relația cu dezideratul privind aderarea la euro.

„Șansele României să adere la zona euro nu sunt afectate, deoarece ele nu existau nici înainte de încălcarea acestui criteriu, iar când existau, autoritățile politico-monetare au preferat să păstreze sub controlul lor politica monetară pentru a putea păcăli electoratul prin monetizarea deficitului bugetar. Altfel spus, autoritățile politico-monetare au păstrat un mecanism de a furniza iluzii unui electorat care a votat mereu minciuni frumoase mai degrabă decât adevăruri neplăcute. Asistăm la o lecție de economie în direct, dar cu încetinitorul: cheltuielile publice excesive și ineficiente au fost mereu mai mari decât încasările bugetare, oricât de mult a crescut presiunea fiscală și sumele colectate la buget. Asta a însemnat deficite succesive, care s-au manifestat prin creșterea datoriei publice și prin inflație.

Care sunt criteriile de convergență pentru aderarea la euro

Îndeplinirea criteriilor de convergență – criteriile de la Maastricht – reprezintă un set de indicatori economici și juridici pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îndeplinească pentru a putea adopta moneda euro. Printre acestea se numără:

– inflația, care nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor mai bune trei state membre în materie de stabilitate a prețurilor;

– deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB la finalul anului financiar precedent;

– datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

Bulgaria a fost confirmată ca al 21-lea membru al zonei euro. Vecinii au îndeplinit criteriile necesare, iar de la 1 ianuarie 2026 au adoptat moneda euro.

Statele care aderă la euro prin îndeplinirea criteriilor de convergență beneficiază de:

– un loc în Consiliul Guvernatorilor BCE  în Eurogrup – fără acest statut, țara adoptă politicile monetare decise de alții, fără a avea vreun cuvânt de spus în stabilirea ratelor dobânzilor care îi afectează propria economie;

– acces la lichidități, protecție, respectiv la mecanisme de sprijin ale Băncii Centrale Europene (BCE);

– costuri de finanțare mai mici, prin semnalul transmis piețelor financiare cu privire la stabilitate economiei, aspect ce poate îmbunătăți ratingul de țară și la scăderea dobânzilor.