În miez de Gerar sărbătorim, în fiecare an, Ziua Culturii Naționale. 15 ianuarie (1850) data de naştere a marelui nostru poet Mihai Eminescu, a fost declarată de către Parlamentul României, în urmă cu aproape două decenii, Zi a Culturii Naționale.
În expunerea de motive a legii se menționează că în această zi memorabilă celebrăm atât un genial creator, dar facem și o reflecție asupra culturii noastre. În fiecare an s-au organizat în ţară, şi peste hotare o seamă de manifestări omagiale remaracbile, care au evidențiat personalitatea şi creaţiile Poetului Neamului Românesc.
„Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci”, spunea cărturarul Tudor Vianu. „Cel mai mare poet pe care l-a ivit pământul românesc”, aşa l-a apreciat pe Mihai Eminescu strălucitul istoric şi critic literar, George Călinescu, caracterizare rămasă de referinţă.
Genialul creator a scris nu doar versuri, ci şi proză, a fost un gazetar de temut, a efectuat traduceri, prelucrări şi adaptări, a avut proiecte dramatice, a creionat chiar şi o schiţă a gramaticii sanscrite, un dicţionar de rime. Toate acestea compun o operă vastă şi originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică şi polemică care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de gândirea antică, de la Heraclit la Platon, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filosofia budhistă, spun exegeţii.
…Revenind în actualitate să spunerm că după trei concerte dedicate intrării în Noul An, care au umplut Sala Patria a Filarmonicii Brașov și au dat tonul muzical al anului 2026, instituția propune publicului o nouă serie de evenimente de excepție, reunite într-o săptămână artisrtică densă și variată. Așa după cum spunea managerul instituției, violonistul Sebastian Tegzeșiu, cu prilejul Galei Strauss care a inaugurat cu succes partea a doua a actualei Stagiunii muzicale, după frumoasele cadouri muzicale din anul trecut, și în 2026 melomanii vor avea bucuria de a se întâlni cu alte surprize la fel de interesante.
Miercuri, 14 ianuarie 2026, în Sala Mică a Complexului Patria din municipiul de sub Tîmpa a avut loc un Recital vocal susținut de studenți ai Facultății de Muzică din Brașov. Publicul a avut ocazia să descopere tineri interpreți aflați în plină formare artistică, coordonați de cadrele didactice conf. dr. Cristina Radu, conf. dr. Noemi Karacsony, prof. asoc. dr. Cristina Soreanu și prof. asoc. Lucian Petrean, într-un eveniment care a pus în valoare școala muzicală brașoveană și dialogul dintre generații, ne-a precizat Iosif Trif, PR al Filarmonicii.
Momentul central al săptămânii are loc joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 19:00, în Sala Mare, printr-un Concert simfonic dedicat Zilei Culturii Naționale. Orchestra Filarmonicii Brașov va evolua sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, iar invitatul serii este actorul Florin Coșuleț, într-un proiect care aduce împreună muzica și expresia scenică. Programul propune două lucrări reprezentative pentru patrimoniul muzical românesc, Suita ardelenească de Pascal Bentoiu și Suita I pentru orchestră de George Enescu, partituri care reflectă profunzimea, originalitatea și identitatea culturii naționale. Prin aceste evenimente, Filarmonica Brașov își confirmă rolul de reper cultural al zonei, propunând un început de an construit pe dialog între tradiție și actualitate, între patrimoniu și universul sonor contemporan.
Să ne bucurăm, așadar, dragi prieteni, de MUZICĂ!
Horia C. Deliu
