Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat luni că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru data de 16 ianuarie, din lipsă de cvorum.
Potrivit unor surse din CCR, la ședința de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Ei au părăsit ședința și duminică și nu au mai venit la dezbateri.
Tot pe surse a apărut informația că cei patru judecători au cerut un studiu de impact al acestui proiect, însă Simina Tănăsescu a declarat luni că studiul de impact nu este relevant în cazul proiectului de reformă a pensiilor magistraților.
„Pentru că am citit, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, chiar în presă am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez că studiul de impact e un document premergător în adoptarea artelor normative, e reglementat de Legea 24/2000, nu e o noutate. Și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial”, a afirmat președintele CCR.
Curtea Constituțională, a subliniat ea, are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor.
„E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului, dar asta e jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră. Merg cu speculația mai departe, dacă vreți. Ne putem gândi că ar fi posibil și un reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că, în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice. Și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar”, a spus Tănăsescu.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
AGERPRES
