Astfel, în 10 decembrie a.c., Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de stabilire a cuantumului pensiei, stabilind un nou termen pentru duminică, 28 decembrie.
După amânarea deciziei, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean, a declarat că bănuia că în şedinţa de duminică nu se va întâmpla nimic. „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (…) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a comentat Zegrean, remarcând că, în componenţa de acum a Curţii, durează mult dezbaterile.
La rândul său, profesorul de drept Valerius M.Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a menționat că acțiunea de neprezentare a unui judecător „în deliberare” este echivalentă cu autodemisia.
„Dacă, în deliberare, un „judecător»nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Dacă, nu poți delibera, anunți public motivele. Orice proces este public, nu privat. Deliberările amânate cer redeschidere de dezbateri obligatorii. Procesul nu este un izvor de misterii, ci un dialog juridic legitim. Voi, cei patru, ați încălcat regulile fundamentale ale oricărui proces civilizat prin ignorarea acestei reguli fundamentale: incidentul procesual nu poate fi soluționat fără participarea părților din proces!!!
În 5 decembrie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
mesageruldecovasna.ro
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
