Postul Crăciunului, numit şi Postul Bucuriei, a început vineri, 14 noiembrie 2025, cu o zi mai devreme decât de obicei. El va dura 40 de zile, perioadă cu adânci semnificații pentru credincioși. În acest interval nu se fac nunţi, fiind o perioadă de curăţire spirituală şi fizică a trupului, prilej de reculegere.
Se numește și Postul Bucuriei întrucât se referă la Naşterea Domnului. Abia după răgazul de 40 de zile de curăţenie sufletescă şi rugăciune, dar și de anumite reţineri alimentare, creştinii se pot bucura din plin de Marea Sărbătoare a Crăciunului. În conformitate cu tradiţia creştină, noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma alimente de origine animală pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o îndatorire de natură confesională.
Va urma, aşadar, o perioadă de penitenţă şi sobrietate, care aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Primele menţiuni despre ţinerea acestui obicei ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Hotărârea ca să se postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166 la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că înainte de acel eveniment creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii şase săptămâni.
Din păcate, unele presoane consideră eronat că perioada Postului vizează doar abţinerea de la consumul alimentelor de dulce câteva săptămâni, fără însă o implicare sacră adâncă. Ceea ce este greșit! Strict legat de hrana cotidiană, această „dietă” asumată este considerată mai puţin severă în comparaţie cu Postul Paştelui, existând mai multe dezlegări la consumul de peşte, ulei şi vin, anume în toate zilele de sâmbătă şi duminică.
În rubrica noastră de specialitate vom încerca să vă prezentăm, stimaţi cititori, anumite preparate de Post, mâncăruri specifice pe care persoanele religioase le consumă în această perioadă de final a anului. Se face dezlegarea la pește în ziua în care Biserica Ortodoxă prăznuiește Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, anume pe 21 noiembrie, indiferent dacă această Sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrigi, turte din făînă și poame. Se spune că doar cu semințe a ajunat și Daniil Proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului se mănâncă de dulce.
Programe liturgice
Dar pe lângă abţinerea de la consumul anumitor mâncăruri tradiţionale, ca şi alte renunţări (mortificări), Biserica Ortodoxă propune și Programe liturgice în care un loc special îl ocupă colindele tradiţionale, misterele de bucurie ale Rozariului şi alte devoţiuni specifice acestei perioade. Aşa după cum circulă o vorbă în popor, „Contează nu atât ce introduci în gură – apropo de regimul din perioada Postului – ci vorbele pe care le scoţi: cuvinte înţelepte fără sudalme şi jigniri.”
De altfel, din vechime în toate religiile ascetismul reprezintă un mijloc de purificare a sufletului şi organismului. Fireşte, se cuvine să mergem la biserică, să asistăm la slujbe, să dăm de pomană şi să ne amintim de cei plecaţi definitiv dintre noi.
Așadar, după un interval de 40 de zile de Post şi rugăciune, creştinii se vor putea bucura pe deplin de Naşterea Domnului. Vă dorim, stimați credincioși, un Post ușor și liniște sufletească!
Horia C.Deliu
