Curtea Constituțională a României a publicat considerentele care au stat la baza declarării ca neconstituțională a Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Documentul, redactat pe 54 de pagini, arată că Executivul a depășit limitele constituționale atunci când și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, fără a respecta etapele legale și fără o consultare reală a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).CCR a reținut că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor articole fundamentale din Constituție, printre care se numără art. 1 privind statul de drept, art. 114 privind angajarea răspunderii Guvernului și art. 133 privind rolul CSM. Instanța a constatat că viciile de procedură și substanță afectează actul normativ „în ansamblul său”, făcându-l imposibil de aplicat.
Angajarea răspunderii, folosită abuziv
Curtea a analizat în detaliu modul în care Guvernul a recurs la angajarea răspunderii pentru a adopta legea. Deși Executivul a invocat urgența generată de suspendarea unor fonduri europene din PNRR și de situația bugetară precară, judecătorii constituționali au arătat că aceste motive nu justifică ocolirea dezbaterii parlamentare. În viziunea CCR, procedura prevăzută de art. 114 din Constituție este una excepțională și poate fi utilizată doar în condiții clare de urgență și necesitate imediată.
Curtea a reamintit jurisprudența sa constantă, potrivit căreia asumarea răspunderii „nu poate fi realizată oricum și în orice condiții”, întrucât aceasta „presupune ocolirea dezbaterii parlamentare și limitarea rolului Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare”. În cazul de față, judecătorii au concluzionat că Guvernul a forțat limitele Constituției și a afectat echilibrul dintre puterile statului.
Consultarea CSM, o formalitate lipsită de valoare
Unul dintre cele mai grave reproșuri aduse de Curte privește modul în care a fost tratat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Instanța arată că Guvernul nu a respectat etapele procedurale prevăzute de lege și a transmis spre consultare CSM un simplu „tabel comparativ”, nu un proiect complet de lege. În consecință, avizul emis de CSM nu a avut valoare juridică, iar obligația constituțională de consultare reală a fost încălcată.
CCR notează că avizarea de către CSM „reprezintă un aspect organic și imanent al raporturilor constituționale dintre cele trei puteri ale statului” și că atât Guvernul, cât și Parlamentul „au obligația constituțională să parcurgă această etapă în mod efectiv și în respectul loialității constituționale”. Solicitarea avizului în plină procedură de consultare publică, fără a exista o formă consolidată a proiectului, a fost considerată o deturnare a sensului legal al consultării.
Curtea a explicat că rolul CSM este de garant al independenței justiției, iar excluderea sa dintr-o etapă esențială a procesului legislativ „afectează direct echilibrul instituțional și principiul colaborării loiale între puteri”.
CCR reafirmă principiul stabilității și independenței sistemului judiciar
Deși a recunoscut dreptul Parlamentului de a modifica legislația privind pensiile de serviciu, Curtea a avertizat că schimbările repetate și nefundamentate pot genera instabilitate și neîncredere. În decizie se reiterează faptul că principiul securității juridice impune ca legea să fie accesibilă și previzibilă, iar succesiunea rapidă a reformelor fără o justificare coerentă poate submina independența justiției.
https://ziare.com/
