„Dincolo de vânt și păpădii”- volumul de debut al doamnei Maria Nicoleta Tabalai, originară din Întorsura Buzăului, profesor de educație timpurie în Voinești-Covasna, apărut la Editura Eurocarpatica în cursul anului 2025, a fost lansat și prezentat marți, 2 septembrie, la sediul Centrului „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe.
Dincolo de vânt și păpădii
M-am născut pe un câmp fără margini
unde vântul știa toate poveștile mamei
și le șoptea păpădiilor
să se ridice spre cer
am învățat să-mi țin rădăcinile în lut
într-un piept neștiut de lume
și gândurile într-un zbor să le am
să fiu om și vis
să mă risipesc fără teamă
când uit cine sunt
să mă regăsesc într-o palmă
într-un pumn naiv de copil
dincolo de vânt și poezii
e lumea mea fără hotare
unde dorințele se aprind, plutesc,
curg ca Buzăul repede spre mare … ne spune autoarea în poezia plină de sensibilitate și profunzime, asemenea celorlalte cuprinse în această carte.
„Dincolo de vânt și păpădii”, o carte despre rădăcini și desprinderi, despre fragilitate și forță, despre iubire ca rană și mângâiere
Prof. drd. Tatiana Scurtu, binecunoscuta poetă basarabeană, autoare a șapte volume de poezie distinse cu numeroase premii naționale și internaționale, a prezentat cartea, în fața celor prezenți la eveniment.
„Astăzi ne aflăm aici pentru a sărbători nu doar apariția unor cărți, ci și nașterea unui drum, pentru a deschide împreună o fereastră spre sufletul unei autoare.
Primul volum lansat astăzi, intitulat „Dincolo de vânt și păpădii”, semnat de Maria Nicoleta Tabalai, este o invitație în lumea fragilă și puternică a poeziei – o lume în care lacrimile se pot transforma în izvoare, iar dorul devine rugăciune.
Maria Nicoleta Tabalai – „om sentimental, născut în zodie de aer cu însetate focuri”, așa cum se autodefinește – este profesoară pentru educație timpurie, originară din Întorsura Buzăului, cu studii universitare la Facultatea de Drept din Sibiu și Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Cluj-Napoca, alegând astfel să-și croiască destinul „din tâmplă până-n inimă”. Poezia dumneaei este confesiune, respirație și libertate, asemenea pașilor pe un „trotuar neumblat”.
Încă din 2016, juriul unui concurs de poezie din Arad i-a remarcat sensibilitatea, definind-o drept „descoperirea vieții în lacrima unui gând creator”. De atunci, autoarea și-a așezat pașii timizi în lumea literară, lăsând versul să respire în locul dumneaei.
În volumul „Dincolo de vânt și păpădii”, fiecare poem este un drum: între lumină și umbră, între durere și mângâiere, între dorul de mamă și bucuria iubirii. Este o carte în care lacrima se face izvor, iar o păpădie purtată de vânt devine simbolul speranței. În aceste pagini se simte respirația vieții: iubirea care înalță și rănește, amintirea copilăriei care încă luminează pașii prezentului, chemarea mamei care rămâne în inimă chiar și dincolo de timp. Sunt versuri în care fiecare dintre noi poate regăsi o fărâmă din propria poveste – o tresărire, un dor, un zbor frânt, dar și o aripă nouă gata să se ridice.
Originalitatea autoarei se regăsește în felul în care reușește să îmbine sacrul cu profanul: o cafea băută cu mama pe prispa casei poate avea aceeași intensitate lirică precum o rugăciune rostită în tăcerea unei biserici interioare. Astfel, universul domestic se întâlnește firesc cu cel divin, iar intimitatea vieții de zi cu zi capătă o lumină de eternitate.
Temele centrale ale volumului sunt simple și adânci: dorul de mamă, credința, copilăria, iubirea, trecerea timpului. Dar ceea ce dă unicitate acestui volum este modul în care aceste teme, aparent tradiționale, sunt rescrise în registru personal. Inima devine „biserică ridicată de-ai mei”, dorul se face „gard viu între lume și vis”, iar iubirea este un „poem astral” care transcende trupul și se ridică spre cer.
Laitmotivul poeziilor Mariei Tabalai este imaginea păpădiei purtate de vânt, care sintetizează întreg universul său liric: fragil, dar plin de forță interioară, efemer, dar cu o lumină eternă. Păpădia sugerează inocența, trecerea, dar și speranța – un vis ce poate fi suflat și dus mai departe. Alte motive secundare, legate de acest laitmotiv sunt: lacrima – ca izvor de poezie și de viață; inima – ca o biserică, vioară, templu, loc al durerii și al iubirii; mama – reper fundamental, legată de dor, rădăcini și sacralitate; dar și elementele naturii (ploaia, ninsoarea, frunza, mărul, marea) – care reflectă interioritatea și susțin laitmotivul fragilității purtate de destin.
Stilistic, autoarea folosește un limbaj limpede, apropiat de vorbirea de fiecare zi, dar presărat cu imagini de o intensitate neașteptată. Metaforele dumneaei surprind prin simplitate și profunzime: „inima-i o pată de vin degustată de cer” sau „soarele cade din suflet, nu de pe cer”, sau „mama-i cea mai dulce rugăciune pe gustul lui Dumnezeu”. Aceste imagini nu sunt artificii retorice, ci transpuneri firești ale unei trăiri autentice.
Citind acest volum, descoperim o voce poetică în care confesiunea se împletește cu meditația, iar sensibilitatea feminină se exprimă într-o tonalitate caldă, curată, lipsită de masca ironiei sau a artificiului. Este o poezie care nu caută să impresioneze prin construcții complicate, ci prin sinceritate, prin vibrația interioară a trăirii.
„Dincolo de vânt și păpădii” este o carte despre rădăcini și desprinderi, despre fragilitate și forță, despre iubire ca rană și mângâiere, este o chemare de a privi în adânc și de a redescoperi frumusețea lucrurilor simple. Astfel, Maria Nicoleta Tabalai își așază numele în peisajul liric contemporan cu o voce distinctă: o voce a dorului, a credinței și a iubirii rostite cu sinceritate. O poezie care nu se citește doar cu mintea, ci mai ales cu inima. Această carte nu este doar poezie, este confesiune, este spovedanie, este dorința sinceră a autoarei de a lăsa cuvântul să respire și să vindece.
Citiți aceste poeme și veți simți cum între cer și pământ există mereu un fir nevăzut – uneori firul e un gând, alteori un vis, alteori o simplă păpădie purtată de vânt. Haideți așadar să o însoțim pe autoare pe acest drum al cuvântului, să pășim împreună „Dincolo de vânt și păpădii” și să primim darul acestei voci poetice care știe să transforme trăirea în lumină”. –Drd. Tatiana SCURTU
Lansarea vomumlui de poezii a fost cuprinsă în cadrul evenimentului organizat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu Gheorghe, cu ocazia Zilei Limbii Române.
Cu același prilej, cartea de poezii „Dincolo de vânt și păpădii” , autoare Maria Nicoleta Tabalai, a fost prezentată și la evenimentul organizat în orașul Întorsura Buzăului, de Despărțământul „Astra” Buzăul Ardelean, în colaborare cu Casa de Cultură a orașului, Școala „Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului și Școala „Nicolae Russu” din Sita Buzăului, în data de 28 august a.c..
Maria Crețu-Graur
