În pregătirea pachetelor 2 și 3 de măsuri fiscale, Guvernul are în vedere, în special, reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor cu angajații.Secretariatul General al Guvernului a pus în transparență decizională un proiect pentru reducerea numărului membrilor din Consiliile de Administrație, dar și reducerea numărului de angajați cu 10 la sută pentru funcțiile de specialitate și 30 la sută pentru funcțiile de suport, în trei autorități: ASF, ANRE și ANCOM.
În paralel, Guvernul a propus și scăderea numărului de angajați din administrațiile publice locale și din instituțiile din subordinea Executivului.
Silviu Faier, avocat specializat în dreptul muncii, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce prevede legea.
„În România, restructurările din administrația publică revin constant în actualitate, fie că vorbim despre reduceri masive de posturi anunțate de guvern, fie despre reorganizări punctuale la nivel de ministere, agenții sau autorități locale. Dincolo de dimensiunea politică, întrebarea firească a angajaților vizați este ce șanse au dacă sunt disponibilizați și ce drepturi sunt garantate de lege. Conform Codului muncii – art. 65 alin (2) – un post poate fi desființat doar dacă măsura este efectivă și are la bază o cauză reală și serioasă. În practică, aceasta înseamnă existența unei justificări obiective – deficit bugetar, reorganizare instituțională, digitalizare, imposibilitatea menținerii postului în noua organigramă, respectarea criteriilor legale și eliminarea oricărei motivații arbitrare, politice sau care țin de persoana salariatului”, a declarat Silviu Faier.
„Dacă se desființează mai multe posturi, intrăm în sfera concedierilor colective, unde instituția este obligată să consulte sindicatele sau reprezentanții salariaților, să notifice Inspectoratul Teritorial de Muncă și Agenția de Ocupare a Forței de Muncă și să respecte un termen de preaviz, de regulă 20 de zile lucrătoare”, a spus specialistul.
Ce drepturi au angajații
• compensații bănești, dacă acestea sunt prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă;
• prioritate la reangajare dacă instituția reînființează posturi similare într-o perioadă scurtă;
• contestarea deciziei în instanță, dacă există suspiciuni că desființarea postului nu este reală, nu are la bază o cauză reală și serioasă sau nu a respectat procedura.
Avocatul atrage atenția că, în cazul în care se ajunge la concedieri, angajații ar trebui să primească și sprijin de la angajator, în speță de la stat.
„Comparativ cu alte state europene, România se află într-o poziție intermediară. În Franța și Germania, concedierile colective sunt reglementate extrem de strict, iar sindicatele au un rol decisiv. Negocierile pot dura luni întregi, iar angajații beneficiază de pachete generoase de compensații. În Italia sau Spania, procedurile sunt similare cu ale noastre, dar jurisprudența favorizează frecvent angajații, ceea ce obligă angajatorii la o atenție sporită. În țările nordice, restructurările sunt rareori conflictuale, datorită dialogului social foarte bine dezvoltat și a programelor de reconversie profesională finanțate de stat. România are un cadru legal relativ clar, însă problema majoră rămâne implementarea deficitară, lipsa consultării reale a sindicatelor, absența programelor de reconversie și comunicarea slabă cu angajații.
Ce spun guvernanții despre reorganizări
Vicepremierul Tanczos Barna spune că estimarea privind reforma din administrația locală este de minus 40.000 de posturi ocupate, el precizând că s-a decis că viceprimarul rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului actual, la fel și numărul de consilieri.
„Este, într-adevăr, o estimare făcută de Ministerul Dezvoltării, cu privire la organizarea administrației publice locale”, a spus Tanczos Barna.
El a precizat că și prefecturile vor avea obligația să reducă cu 20% numărul de posturi ocupate și, în același timp, vizează și cabinetele demnitarilor de la centru, adică secretari de stat, miniștri. „Într-adevăr, estimarea este de minus 40.000 de posturi ocupate, plătite, aici se reduce numărul de posturi pe cabinete, se reduce numărul de posturi din administrația publică locală, pe primărie sau pe Consiliu Județean, în funcție de localitatea respectivă și trebuie să mergem mai departe pe eficientizarea administrațiilor, ca să reducem posturile”, a spus el.
Întrebat dacă în pachetul 2 se ia vreo măsură în privința viceprimarilor de comune sub 1.500 de locuitori, Tanczos Barna a răspuns: „Nu, am eliminat această propunere, viceprimarul rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului actual și, până la sfârșitul mandatului actual, rămâne și numărul de consilieri, pentru că este imposibil să schimbi în timpul mandatului (…) dar pentru următorul mandat, peste 3 ani de zile, practic, o să avem cu siguranță și propunere privind numărul de consilieri care ar urma să fie redus în funcție de numărul de locuitori din acele comune, orașe. Și, la fel, și la viceprimari se va lua o decizie finală undeva până la sfârșitul acestui mandat pentru a începe mandatele următoare pe noi scheme de conducere”, a arătat el.
Ce spun sindicatele
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație și-a exprimat ”indignarea profundă” față de proiectul de act normativ publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin care se propune eliminarea a 40.000 de posturi din administrația publică locală.
„Deși inflația crește și veniturile lucrătorilor scad, statul alege să taie din oamenii care asigură funcționarea comunităților locale. Este al doilea val de măsuri de austeritate pregătit de Guvernul României, după pachetul care a intrat în vigoare de la 1 august și care a adus creșteri de TVA, împovărând suplimentar populația”, au transmis sindicaliștii, într-un comunicat de presă.
Aceștia atrag atenția că, din declarațiile ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, reiese că va exista o reducere cu 34.000 de posturi a administrației publice locale, la care se adaugă încă 6.000 de posturi de demnitari și consilieri.
„Dacă 34.000 de posturi reprezintă 20% din totalul concedierilor care vor fi făcute în administrația publică locală, rezultă că, în acest moment, există aproximativ 170.000 de posturi bugetate în administrația locală. Cu alte cuvinte, în cel mai subdimensionat sistem, Guvernul aplică încă o reducere de 20% din personal, după ce anul trecut a tăiat deja 10%. Aceasta nu este reformă, ci o amputare forțată a capacității administrative a statului!”, susțin sindicaliștii.
Potrivit acestora, „acest proiect nu înseamnă eficiență, ci blocaj administrativ”.
„Reducerea masivă a personalului va afecta direct serviciile publice esențiale – de la emiterea documentelor, gestionarea ajutoarelor sociale, colectarea taxelor locale, până la întreținerea infrastructurii”, se mai arată în comunicat.
https://ziare.com/
Sursa foto: Hepta
