Pe data de 29 iunie credincioşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Petru şi Pavel, apostoli care au fost martirizaţi împreună în anul 67. Praznicul spiritual de astăzi reprezintă o Sărbătoare liturgică în cinstea celor doi martiri de la Roma, marcându-se astfel data Martiriului lor.
În popor, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Sânpetru de Vară,
marcând plenitudinea sezonului agrar şi începutul secerişului.
Sf. Petru avea numele evreiesc Simon, însă Iisus Hristos l-a preschimbat în Chefa („Piatră”), fiind de neam iudeu. S-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr. şi a fost fratele Apostolului Andrei, cel care a adus Creştinismul şi în ţara noastră. Era pescar şi înainte de a deveni Apostol al lui Iisus şi-a făcut ucenicia la Sf. Ioan Botezătorul. După ce Iisus a săvârşit o minune pe când tânărul ucenic pescuia, Petru a fost uimit, fiind mai apoi chemat să devină în chip metaforic un „pescar… de oameni”. Adică să-l urmeze şi să-i îmbrăţişeze credinţa. Chit că la început era cam neîncrezător. A acceptat până la urmă nobila misiune, dar finalmente a plătit cu viaţa într-un chip dramatic.
Sf. Pavel s-a numit şi el iniţial altfel: Saul („Furtună”). Se ştie că s-a născut în Tars, dintr-o familie de iudei de vază. Deşi nu a făcut parte dintre cei 12 ucenici, a fost considerat Cel mai mare propovăduitor al învătăturii lui Hristos. A studiat la Şcoala marelui învăţat Gamaliel, la început apărând drept un conştiincios apărător al legii, chiar aprig prigonitor al creştinilor. Ulterior va deveni şi el un bun creştin, în urma unei întâmplări care l-a pus în mare cumpănă spirituală: în timp ce mergea spre Damasc pentru a-i prigoni pe creştini, i se arată într-o revelaţie copleşitoare Domnul Iisus şi îl întreabă cu o propoziţie rămasă celebră: „Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?”
Şocat, a meditat îndelung la semnificaţiile acest episod, care avea să-i schimbe filosofia vieţii. Episcopul Damascului l-a botezat în anul 34, preschimbându-i numele în Pavel („Linişte”). Tot acum, în mod miraculos, îşi recapătă vedera pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei amintite mai înainte. Datorită schimbării credinţei, va fi prigonit de autorităţi, fiind închis de trei ori. În final, piere decapitat în aceeaşi zi cu Sf. Petru, pe vremea Împăratului Nero.
În Calendarul popular ziua de 29 iunie este numită Sânpetru de Vară şi marchează miezul sezonului agrar. În Pantheonul spiritualităţii autohtone Sânpetru de Vară este despărţit de fratele sau, Sânpetru de Iarnă cu aproximativ o jumătate de an.
În folclor Sânpetru apare adesea ca o divinitate telurică. Unele poveşti îl descriu drept un om chibzuit, gospodar, îmbrăcat în straie ţărăneşti. Era un neîntrecut pescar, dar se pricepea, totodată, la agricultură şi creşterea animalelor. Fiind foarte credincios şi un bun sfetnic, chiar Dumnezeu l-a luat aproape de el, încredinţându-i Porţile şi cheile Raiului. Legenda spune că întrucât Sânpetru era desemnat mai marele peste cămările cereşti, a împărţit hrana fiarelor, favorizând, în special, lupii, pe 29 iunie fiind sărbătoarea acestor vieţuitoare ale pădurii.
Tradiţia mai spune că de marile Sărbători creştine, adică la Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe, de Sânziene, Apostolul Petru poate fi întrezărit la miezul nopţii doar pentru o clipă de către pământeni, când Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă. Atunci Sf. Petru poate fi văzut la Masa împăratească stând solemn în dreapta Tatălui.
Sărbătoarea de astăzi se spune în popor că e anunţată de anumite elemente specifice, cum ar fi apariţia licuricilor şi încetarea cântecului cucului. Sf. Petru ştie rostul ploii şi căldurii, putând arunca la supărare grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi din văzduh o „fierbe” timp trei zile pentru a o fărâmiţa, spre a nu dăuna prea tare culturilor.
Numeroşi sărbătoriţi
De ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel peste o jumătate de milion de români îşi sărbătoresc onomastica. În jur de 380.000 dintre ei sunt bărbaţi, majoritatea acestora purtând unul dintre cele două prenume. Alte nume masculine sunt Paul, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş şi Petronel.
Femeile sărbătorite sunt în jur de 121.000, cele mai multe numindu-se Paula, dar se întâlnesc şi apelative precum Petronela, Petruţa ori Paulina.
Prenumele Pavel reprezintă forma românească a lui Paul (latinescul Paullus, „Mic”). La noi s-au răspândit forme variate, în afară de Pavel, apărând şi Pavăl, Pavlu, Pavle (azi mai rare), cu diminutive ca Pavelică şi Păvălaş, iar pentru femei Pavelina, Paulina, Polina, cu derivaţii mai puţin numeroase, ca Paulica, Pavelica ori Paveluţa.
Tuturor sărbătoriţilor le urăm La Mulţi Ani cu sănătate şi bucurii !
Hramul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, din Zagon 
În continuarea unor momente pline de emoţie şi evlavie care tocmai au avut loc în judeţul Covasna, cum ar fi Hramurile de la Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş, astăzi a venit rândul credincioşilor ortodocşi din comuna Zagon să se bucure de oaspeţi. La impunătoarea biserică din localitate are loc sărbătorirea Hramului acestui frumos lăcaş de cult de ziua „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.
Edificată cu entuziasm şi trudă, cu eforturi materiale şi fizice, cu multe zbateri din sătenilor şi a părintelui Nicolae Hagiu, între anii 2000-2008 s-a durat o mândreţe de lăcaş de cult. Impunătoarea biserică reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică, aflându-se peste drum de vechea Bisericuță din lemn, monument vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti.
Sărbătoriţilor le adresăm încă o dată urările cuvenite, dorindu-le numai bine!
Horia C. Deliu
