Pe data de 29 iunie credincioşii  îi prăznuiesc pe  Sfinţii Petru şi Pavel, apostoli care au fost martirizaţi împreună  în anul 67. Praznicul spiritual de astăzi reprezintă  o Sărbătoare liturgică în cinstea celor doi martiri de la Roma, marcându-se astfel  data Martiriului lor.

În popor, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Sânpetru de Vară, 
marcând plenitudinea sezonului agrar şi începutul secerişului.

Sf.  Petru avea  numele  evreiesc  Simon, însă Iisus Hristos l-a preschimbat în Chefa („Piatră”), fiind de neam iudeu. S-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr. şi a fost fratele Apostolului Andrei, cel care a adus Creştinismul şi în ţara noastră. Era pescar şi înainte de a deveni Apostol al lui Iisus şi-a făcut ucenicia la  Sf. Ioan Botezătorul. După ce Iisus a săvârşit o minune  pe când tânărul ucenic pescuia, Petru a fost uimit, fiind mai apoi chemat să devină  în chip metaforic un „pescar… de oameni”. Adică să-l urmeze şi să-i îmbrăţişeze credinţa. Chit că la început era cam neîncrezător. A acceptat până la urmă nobila misiune, dar  finalmente  a plătit  cu viaţa într-un chip dramatic.

Sf. Pavel s-a numit şi el iniţial altfel: Saul („Furtună”). Se ştie că s-a născut în Tars, dintr-o  familie de iudei de vază. Deşi nu a făcut parte dintre cei 12 ucenici, a fost considerat Cel mai mare propovăduitor al învătăturii lui Hristos. A studiat la Şcoala marelui învăţat Gamaliel, la început apărând drept  un conştiincios apărător al legii, chiar aprig prigonitor al creştinilor. Ulterior va deveni şi el un bun creştin, în urma unei întâmplări care l-a pus în mare cumpănă spirituală: în timp ce  mergea spre  Damasc pentru a-i prigoni pe creştini, i se arată într-o revelaţie copleşitoare  Domnul  Iisus şi îl întreabă cu o propoziţie rămasă celebră: „Saule, Saule, de ce mă prigoneşti?”

Şocat, a meditat îndelung  la semnificaţiile acest episod, care avea să-i schimbe filosofia  vieţii.  Episcopul Damascului l-a botezat în anul 34, preschimbându-i numele în Pavel („Linişte”). Tot acum, în mod miraculos, îşi recapătă vedera  pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei amintite mai înainte. Datorită schimbării credinţei, va fi prigonit de autorităţi, fiind închis de trei ori.  În final, piere decapitat în aceeaşi zi cu Sf. Petru, pe vremea Împăratului Nero.       

În Calendarul popular  ziua de 29 iunie este numită Sânpetru de Vară  şi marchează miezul  sezonului agrar. În Pantheonul spiritualităţii autohtone Sânpetru de Vară este despărţit de fratele sau, Sânpetru de Iarnă cu aproximativ o jumătate de an.

În folclor Sânpetru apare adesea ca o divinitate telurică.  Unele poveşti îl descriu drept un om chibzuit, gospodar,  îmbrăcat în straie ţărăneşti. Era un neîntrecut pescar, dar se pricepea, totodată, la agricultură şi creşterea animalelor. Fiind  foarte credincios şi  un bun sfetnic, chiar  Dumnezeu l-a luat aproape de el,  încredinţându-i Porţile şi cheile  Raiului. Legenda spune că  întrucât Sânpetru era desemnat mai marele peste cămările cereşti, a împărţit hrana fiarelor, favorizând, în special, lupii, pe 29 iunie  fiind sărbătoarea acestor  vieţuitoare ale pădurii.

Tradiţia mai spune că de marile Sărbători creştine, adică la Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe, de Sânziene, Apostolul Petru  poate fi întrezărit la miezul nopţii doar pentru o clipă de către pământeni, când  Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă. Atunci  Sf. Petru poate fi văzut  la Masa împăratească  stând solemn în dreapta Tatălui.

Sărbătoarea de astăzi se spune în popor că e anunţată de anumite  elemente specifice, cum ar fi apariţia licuricilor şi încetarea cântecului cucului. Sf. Petru ştie rostul  ploii şi căldurii, putând arunca la supărare grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi din văzduh o „fierbe” timp trei zile  pentru a o fărâmiţa, spre a nu dăuna prea tare culturilor.

Numeroşi  sărbătoriţi

De ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel peste o jumătate de milion de români îşi sărbătoresc onomastica. În jur de 380.000 dintre ei sunt bărbaţi, majoritatea acestora  purtând unul dintre cele două prenume. Alte nume masculine sunt Paul, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş şi Petronel.

Femeile sărbătorite sunt în jur de  121.000,  cele mai multe numindu-se Paula, dar se întâlnesc şi apelative precum Petronela, Petruţa ori Paulina.

Prenumele Pavel reprezintă forma românească a lui Paul (latinescul Paullus, „Mic”). La noi s-au răspândit forme variate, în afară de Pavel, apărând şi Pavăl, Pavlu, Pavle (azi mai rare), cu diminutive ca Pavelică şi Păvălaş, iar pentru femei Pavelina, Paulina, Polina, cu derivaţii mai puţin numeroase, ca Paulica, Pavelica ori Paveluţa.

Tuturor sărbătoriţilor le urăm La Mulţi Ani  cu sănătate şi bucurii !      

Hramul Bisericii  „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, din Zagon               În continuarea unor momente pline de emoţie şi evlavie care tocmai au avut loc în  judeţul Covasna, cum ar fi Hramurile de la Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş, astăzi a venit rândul credincioşilor ortodocşi din comuna Zagon să se bucure de oaspeţi.  La  impunătoarea biserică din localitate are loc sărbătorirea Hramului acestui frumos lăcaş de cult  de ziua „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.

Edificată cu  entuziasm şi trudă, cu eforturi materiale şi fizice, cu multe zbateri din  sătenilor şi a părintelui Nicolae Hagiu, între anii 2000-2008 s-a  durat o mândreţe de lăcaş de cult. Impunătoarea  biserică  reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică,  aflându-se  peste drum de vechea Bisericuță din lemn, monument vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti.

Sărbătoriţilor le adresăm încă o dată urările cuvenite, dorindu-le numai bine!

                     Horia C. Deliu

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail