România se confruntă în 2025 cu un nivel alarmant al costurilor generate de plata dobânzilor pentru datoria publică, care afectează semnificativ echilibrul bugetar. În primele patru luni ale anului, statul român a achitat deja aproximativ 20 de miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro) doar pentru dobânzi la împrumuturi.Această sumă reprezintă aproximativ 8% din totalul cheltuielilor bugetare înregistrate în perioada ianuarie–aprilie.
Dacă acest ritm se menține, cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 60 de miliarde de lei până la finalul anului – echivalentul a aproape 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3,4% din PIB. Este o povară bugetară majoră, care limitează serios capacitatea guvernului de a investi în domenii esențiale precum sănătatea, educația sau infrastructura.
Ratingul de țară poate aduce economii semnificative
O soluție pentru reducerea presiunii dobânzilor este îmbunătățirea ratingului de țară. În prezent, România are calificativul „BBB-”, ultimul nivel din categoria investment grade, și o perspectivă negativă.
Un upgrade cu o singură treaptă ar putea reduce costurile de împrumut cu 0,2 – 0,5 puncte procentuale. De exemplu, o scădere de 0,3% aplicată unei datorii de 100 de miliarde de lei ar însemna economii anuale de aproximativ 300 de milioane de lei.
Dacă aceeași reducere s-ar aplica întregii datorii publice – estimată la circa 1.000 de miliarde de lei –, statul ar putea economisi anual până la 3 miliarde de lei. Acești bani ar putea acoperi salariile a zeci de mii de angajați din sectorul public sau ar putea fi direcționați spre proiecte strategice de investiții.
Dobânzile – o cheltuială bugetară prioritară și periculoasă
În acest context, plata dobânzilor a devenit una dintre cele mai mari și mai inflexibile cheltuieli din bugetul național. Experții avertizează că o politică fiscală prudentă și coerentă, care să convingă agențiile de rating și investitorii de seriozitatea reformelor, este esențială.
Un rating îmbunătățit nu doar că ar reduce costurile de finanțare, ci ar contribui și la stabilitatea economică pe termen lung și la scăderea deficitului bugetar.
Concluzie: fără încredere, costurile cresc
În lipsa unor măsuri concrete și credibile pentru consolidarea fiscală, România riscă să continue să plătească sume uriașe doar pentru dobânzi, în detrimentul investițiilor și serviciilor publice.
Îmbunătățirea ratingului de țară devine astfel nu doar o chestiune de imagine, ci o necesitate economică majoră.
Sursa: https://tvrinfo.ro/
