Acum, la mijlocul lunii lui Brumărel, mai precis pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă Română o pomeneşte pe Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi. Ea este cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în ţara noastră.
Onomasticul grecesc „Paras – kevi” înseamnă „A cincea zi a săptămanii – Vineri”. În tradiţia populară „Sfanta Vineri”era considerată stăpână peste universul feminin. Marea evlavie a poporului credincios faţă de Sfânta Parascheva se explică prin convingerea că ea dăruieşte tuturor ajutor şi sprijin în momentele de cumpănă. Puterea Cuvioasei provine din sfinţenia şi din bunătatea ei, din iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni.
Parascheva a venit pe lume în secolul al XI-lea, într-o familie credincioasă şi aleasă din localitatea Epivat, aflată în Tracia răsăriteană, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Istanbul. Pe când avea 10 ani, mica Parascheva a auzit la slujbă cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”.
Acest îndemn divin o va face pe copilă să aibă o atitudine neobişnuită pentru acele vremuri, care i-a uimit pe toţi: îşi dăruia hainele săracilor! Nu împlinse 15 ani când a intrat într-o mănăstire de fecioare, iar mai apoi s-a stabilit într-un mic aşezământ de călugăriţe pustnice din Valea Iordanului.
Pe când avea numai 25 de ani s-a reîntors în satul natal, pentru ca la numai 27 de primăveri să închidă ochii pentru totdeauna. A fost înmormântată aproape de malul mării. Ca urmare a săvârşirii unor minuni la mormântul ei, s-a descopertit că trupul ei rămăsese întreg în pământ, fiind strămutat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat, spre cinstire şi închinare. Aici moaștele au stat vreme de 175 de ani.
În anul 1223, ţarul bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat prima dată moaştele Cuvioasei la Târnovo, Capitala de atunci a Bulgariei, în Catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai târziu, fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei a scris o lucrare de referinţă, „Viaţa Cuvioasei Parascheva”, şi o trece în sinaxarul Bisericii cu Ziua de prăznuire pe 14 octombrie.
Din a doua jumătate a secolului XIV, cultul Sfintei Parascheva trece şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române. Domnitorul Vasile Lupu a ctitorit la Iaşi Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” și a făcut demersuri la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele să fie aduse în Moldova. Ca atare, în anul 1641, moaştele Preacuvioasei Maici Parascheva ajung la Iaşi, fiind aşezate cu multă cinste în frumoasa biserică atunci zidită a Sfinţilor Trei Ierarhi. Aici au stat pană la 26 decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un devastator incendiu. Apoi au fost transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi astăzi.
Sunt multe datini şi obiceiuri populare legate de această Sărbătoare, majoritatea referindu-se la prevestirea vremii. Ne vom referi acum la câteva datini populare, obiceiuri specifice de Sfânta Parascheva. În această zi în unele sate gospodarii făceau „Îngroparea verii” printr-o masă comună la biserică, după slujbă. Se aduceau bucate multe şi alese. Mulţi credincioşi posteau odinioară şi, mai ales femeile în ziua de astăzi, postesc cu desăvarsire în această zi, numind-o şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare.
Se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de vineri. Ca atare, în aceasta zi nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce. În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum au stat oile peste noapte: dacă se află grămadă, iarna va fi grea. De sunt împrăştiate, va fi uşoară. Azi nu se lucrează, fiind primejdie de boli. Nu se coase, căci pot apărea boli de ochi sau de cap.
Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii să se nască înainte cu două săptămâni de Paşte. După Sfânta Parascheva, urmează 17 octombrie, când este o „Sărbatoare consacrată…lupilor”, conform altor superstiţii. În zonele unde trăiesc aceste fiare se ţineau mici procesiuni, pentru ca localnicii să fie feriţi de aceste jivine.
La Iași are loc cel mai mare Pelerinaj din țara noastră, an de an crecând numărul credincioșilor care se deplasează acolo. Și anul acesta este la fel…
Horia C. Deliu
