Cifrele despre populație joacă un rol din ce în ce mai important în planificarea politicilor publice pe termen lung, în contextul în care la nivel mondial se vorbește despre un proces de îmbătrânire și scăderea a numărului de oameni în o mare parte a statelor lumii. Pentru România, cele mai recente prognoze arată că populația în vârstă de muncă este în scădere aproape sigură, în timp ce populația din 2050 va ajunge sub nivelul din urmă cu un secol.

Ultimele estimări ale Organizației Națiunilor Unite arată că populația României va scădea spre 16 milioane în 2050, sub nivelul de la jumătatea secolului trecut, fără a lua în considerare migrația. Prognoza de Populație 2024 ia în considerare mai multe variante. O alternativă este rămânerea la o populație de circa 19 milioane, ca în prezent; această variantă se bazează inclusiv pe un influx de migranți în țară.

În cel mai pesimist scenariu, populația ar putea să scadă sub 14 milioane de persoane în 2050. La polul opus, calculul optimist vede o stagnare, îndreptată spre o mică creștere până la anul luat ca referință.

În prezent, vârsta de pensionare este 65 de ani la bărbați, urmând ca la femei să ajungă la 63 de ani la începutul anului 2030. Este dificil de spus în ce măsură va crește acest prag, odată cu îmbătrânirea populației. Cifrele ONU oferă, totuși, o perspectivă cu privire la numărul persoanelor care vor depăși 65 de ani. În prezent, conform datelor ONU, sunt undeva la 3,75 milioane de persoane în această grupă de vârstă. Scenariul median, marcat însă de o incertitudine cu privire la migrație, vede o descreștere ușoară spre 2035, urmând să ajungă la 4,5 milioane în apropiere de anul 2050. Fără incertitudinea migrației, prognoza ajunge și la circa 5,2 milioane de persoane.

În același timp, referitor la populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, aceasta se situează în prezent la 11 milioane de persoane. În scenariul median, acest segment al populației ar urma să scadă cu 2,5 milioane de oameni. În cel mai pesimist scenariu, scăderea este abruptă și duce la un declin de 4 milioane de persoane. În schimb, o variantă optimistă vede în continuare un declin, dar nu atât de abrupt, populația cu vârste între 20 și 64 de ani ajungând să numere 10 milioane de persoane în 2050.

Vârsta mediană în România, care împarte populația în două grupe egale, a crescut mai rapid decât în majoritatea statelor europene în ultimul deceniu. Astfel, în 2023, jumătate dintre români aveau peste 43 de ani, conform Eurostat. Aceste date vin în contextul în care țara noastră are o nouă lege a pensiilor, care a dus la creșterea veniturilor pentru o mare parte  a celor care și-au terminat activitatea în muncă, dar și la nemulțumiri exprimate în stradă din partea celor care au lucrat în condiții grele.

Conform noii legi, vârsta standard de pensionare va crește și pentru femei la 65 de ani. Actul normativ prevede creșterea vârstei de pensionare, dar nu și scăderea acesteia, în funcție de evoluția speranței de viață; cu cât oamenii trăiesc mai mult, cu atât va trebui să muncească mai mult. În România, pensionarii de astăzi trăiesc cu trei ani mai puțin decât în Europa. După împlinirea vârstei de 65 de ani, românii mai trăiesc circa 16 ani, ceea ce pune țara noastră pe aproape ultimul loc din blocul european. Doar bulgarii stau mai rău în acest clasament, conform biroului european de statistică.

Orizontul nesigur

Anul 2050 pune mari provocări la nivel mondial. Este un orizont de timp până la care trebuie atinse mai multe ținte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și o schimbare a modului în care se produce hrana pentru populația lumii. Conform unei estimări din 2020 a Institutului pentru Economie și Pace, 3,5 miliarde de persoane ar urma să sufere de nesiguranță alimentară în acel moment, o creștere de 75% față de 2020. O problemă și mai pregnantă este cea care ține de dezastrele naturale, alimentate de schimbările în tiparul naturii. Dacă aceste calamități continuă să se petreacă în ritmul de până în acel moment, 1,2 miliarde de persoane ar ajunge să fie refugiați din această cauză la nivel mondial.

Reuniunile la nivel înalt nu iau în considerare acest factor de risc așa cum trebuie, spune  Ibrahim Ozdemir, profesor de filosofie și consultat la Programul de Mediu al ONU din 2015. La conferința de mediu din 2022, COP27, subiectul a primit foarte puțină atenție, conform unei analize a The Guardian de la începutul anului trecut. Până în 2030, numărul oamenilor forțați să se mute din cauza schimbărilor climatice riscă să ajungă la 200 de milioane. În acest context, statele lumii vor fi nevoite să mobilizeze resurse noi pentru a preveni pe cât posibil cele mai nefaste efecte ale schimbărilor climatice și a se adapta la noua realitate.

https://ziare.com/

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail