Membrii Asociaţiei ornitologice „Rara Avis” din Sfântu Gheorghe au semnalat sosirea primelor berze în judeţul Covasna, acestea fiind văzute în mai multe localităţi, cum ar fi Ilieni, Ozun, Sântionlunca şi Valea Crişului.
Preşedintele asociaţiei, Kelemen Laszlo, a precizat că, de regulă, berzele se întorc din ţările calde în jurul datei de 5 martie, dar anul acesta au venit mai repede cu câteva zile.
„Noi în fiecare an monitorizăm revenirea berzelor, iar în ultima perioadă am primit mai multe semnale de la membrii şi simpatizanţii noştri că berzele au apărut în mai multe localităţi. Spre exemplu, pe 28 februarie, 3 berze au fost văzute la hotarul localităţii Ozun, pe 7 martie alte 5 au fost văzute la Sântionlunca, iar pe 8 martie, colaboratorul nostru Mihaly Korodi a fotografiat un exemplar pe câmp, la marginea localităţii Ilieni. El de 5-7 ani este primul care ne anunţă venirea primei berze. (…) Regula noastră este să anunţăm venirea berzelor când vedem prima barză în cuib şi nu pe câmp, iar astăzi (luni – n.r) am primit o fotografie de la un alt colaborator al nostru, Teglas Hunor, care a reuşit să fotografieze o barză într-un cuib din Valea Crişului. Deci, considerăm că aceasta este, în mod oficial, prima barză care a sosit în judeţul Covasna”, a declarat pentru AGERPRES Kelemen Laszlo.
În judeţul Covasna sunt 364 de cuiburi de berze, cele mai multe în localităţile Lemnia, Pachia şi Olteni, spune Kelemen Laszlo, care a avansat această cifră în urma unui recensământ pe care membrii asociaţiei l-au făcut anul trecut.
Potrivit acestuia, numărul berzelor care s-au stabilit în judeţul Covasna a crescut de la an la an pentru că le-au fost oferite „case la cheie”, adică au fost montate nişte suporturi pe stâlpii de înaltă tensiune unde şi-au putut construi mai uşor cuiburile. Acţiunea de supraînălţare a stâlpilor cu suporturi metalice s-a desfăşurat la început cu sprijinul Societăţii Electrica şi a avut ca scop principal reducerea numărului avariilor provocate de păsări pe linia de alimentare cu energie electrică, dar şi de a le feri de pericolul electrocutării.
Ornitologii spun că viaţa berzelor este foarte interesantă – acestea se întorc de regulă la acelaşi cuib, iar primul care vine din ţările calde este capul familiei, tatăl. Cuibul este făcut din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân şi iarbă, iar în timp poate ajunge la dimensiuni şi greutăţi impresionante.
„Noi în fiecare an facem un recensământ al berzelor din judeţ şi vom face şi în acest an, în luna iunie, ca să vedem câţi pui are fiecare familie. Am constatat că sunt ani mai săraci şi ani mai bogaţi, adică în unii ani au câte 4-5-6 pui, iar în alţii 1-2 pui, în funcţie de vreme şi de mâncare. Noi credem că anul acesta va fi un an bogat, pentru că sunt foarte mulţi şoareci pe câmp, cu care berzele se pot hrăni. (…) Ne bucurăm că numărul berzelor care se stabilesc în judeţul Covasna a crescut de la an la an. În ultimii zece ani numărul cuiburilor a crescut cu peste 100, de la circa 250 la 364. La acest lucru au contribuit şi suporturile pe care le-am instalat la început împreună cu Electrica, dar şi pe care le-am făcut noi, prin diferite proiecte pe care le-am câştigat. Facem proiecte împreună cu primăriile şi avem foarte multe solicitări în fiecare an. Puţină lume ştie, dar cuiburile berzelor sunt foarte mari şi foarte grele, nici nu se observă din afară cât sunt de mari. Unele cântăresc chiar şi 500-600 de kilograme, în funcţie de cât sunt de vechi. Am avut la Ilieni un cuib care avea aproape 2 metri şi o greutate de 200 de kilograme. De aceea facem suporturi pentru cuiburi, ca să le susţină greutatea”, a explicat Kelemen Laszlo.
Asociaţia „Rara Avis” a instalat, în ultimii ani, camere web în cuiburile mai multor berze din judeţul Covasna, oferindu-le celor interesaţi posibilitatea de a urmări online viaţa acestor păsări. Astfel, aceştia au putut vedea sosirea berzelor, modul în care comunică şi convieţuiesc, precum şi felul în care îşi cresc puii şi îi pregătesc pentru plecarea spre ţările calde.
Două berze stabilite în localitatea Olteni, denumite Fanny şi Otto, au devenit, de altfel, celebre pe internet, imaginile fiind vizualizate de câteva sute de mii de persoane – cea mai urmărită fiind secvenţa în care tatăl se bucură de ieşirea din ou a primului pui.
Asociaţia „Rara Avis” a devenit cunoscută în urmă cu aproape 20 de ani când a supus unei operaţii de „înfrumuseţare” o barză care îşi rupsese ciocul în circumstanţe neelucidate. Operaţia a fost realizată în premieră mondială de către un medic veterinar şi un stomatolog din Sfântu Gheorghe, Kondor Attila şi Kusztura Janos, care i-au refăcut ciocul dintr-un aliaj de crom-cobalt, fixat cu patru şuruburi ortopedice din titan, peste care au turnat material stomatologic. La un an de la operaţie, barza, numită Uzonka, a plecat în ţările calde, iar ornitologii i-au pierdut urma.
Preşedintele „Rara Avis” e de părere că berzele şi rândunelele se numără printre cele mai iubite păsări, deoarece de ele se leagă foarte multe poveşti, şi a ţinut să sublinieze că acestea sunt protejate prin lege.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
Foto: (c) Kelemen Laszlo / Facebook
