Banca Centrală Europeană (BCE) susţine o atitudine mai dură împotriva firmelor care refuză să accepte plata cu numerar, în încercarea de a se asigura că monedele şi bancnotele rămân un mijloc sigur de plată.
Comentând o propunere recentă a Comisiei Europene cu privire la reglementarea plăţilor cu numerar, BCE a apreciat că ar fi bine să fie clarificat faptul că magazinele şi furnizorii de servicii nu pot exclude numerarul ca metodă de plată. Proiectul legislativ și garanțiile Comisiei Europene vin să întărească puterea monetară a numerarului atât în zona euro, cât și în afara sa, în cadrul țărilor din blocul comunitar. În condițiile în care în țara noastră au loc în prezent discuții aprinse cu privire la noile măsuri fiscale de limitare a plăților cu cash ale persoanelor juridice, o diferențiere atentă între măsurile de reducere a evaziunii fiscale și specularea eliminării complete a accesibilității numerarului este deosebit de importantă.
„Răspândirea unor astfel de situaţii ar submina în mod grav statutul de metodă legală de plată al bancnotelor şi monedelor euro”, a apreciat luni instituţia de la Frankfurt într-un aviz juridic. „În propunerea de reglementare ar trebui inclusă o nouă prevedere care să stipuleze în mod clar că o excludere ex-ante a numerarului este interzisă”, apreciază BCE.
Şi băncile centrale din zona euro şi-au exprimat unele îngrijorări faţă de acest subiect. Autoritatea monetară din Ţările de Jos a publicat un raport în luna februarie în care a avertizat că acceptarea plăţii cu numerar în unele locuri, inclusiv la cinematografe, parcări şi farmacii, este mult prea mică, transmite Bloomberg.
Care sunt directivele propunerii legislative de a proteja numerarul în zona euro
În conformitate cu legea UE, moneda euro este protejat ca mijloc de plată oficial cu statut de legal tender (mijloc legal de plată acceptat oficial într-un stat) în zona euro. Propunerea legiferează și clarifică hotărârea Curții Europene de Justiție din ianuarie 2021 care stabilește principiile de legal tender. Având în vedere faptul că BCE lucrează în prezent la emisiunea unei monede euro digitale cu statut de legal tender, Comisia Europeană a considerat necesară reglementarea înțelesului de legal tender pentru forma fizică existentă a euro-ului pentru a asigura consistența între cele două forme de bani publici. În plus, această propunere vizează soluționarea problemelor legate de acceptarea numerarului care au apărut recent și care pot duce la confuzii pentru cetățeni care doresc să plătească în cash, precum și la preocupările ridicate în mai multe state membre cu privire la dificultățile în accesarea numerarului ca metodă de plată în comerț.
Principalul obiectiv al propunerii este de a proteja numerarul euro ca mijloc de plată, astfel încât oamenii să poată continua să-l utilizeze pentru plățile lor, dacă doresc acest lucru. Pentru a atinge acest obiectiv, propunerea clarifică ce trebuie să facă statele membre pentru a asigura că numerarul este larg acceptat și ușor accesibil.
Această reglementare va cere statelor membre să monitorizeze nivelurile de acceptare a numerarului și nivelurile de refuz, urmând să le raporteze Comisiei și Băncii Centrale Europene și să ia măsuri dacă acceptarea din partea comercianților nu este asigurată. Ca o măsură de protecție, Comisia poate solicita unui stat membru să ia măsuri în acest sens.
Propunerea vizează să conserve incluziunea financiară a grupurilor vulnerabile care au tendința de a se baza mai mult pe plățile cash, precum persoanele în vârstă, cele cu venituri mai mici sau cu abilități digitale reduse, sau cele fără conturi bancare, cum ar fi solicitanții de azil și refugiații. Actul va asigura că toți cetățenii din zona euro sunt liberi să își aleagă metoda preferată de plată și au acces la servicii de bază cu cash.
Reglementarea este supusă procedurii legislative ordinare, ceea ce înseamnă că atât Parlamentul European, cât și Consiliul trebuie să o ia în considerare, să o modifice și să o adopte înainte ca legea să intre în vigoare. Odată cu intrarea în vigoare a legii, toate statele membre din zona euro vor fi obligate să monitorizeze acceptarea și accesul la cash pe teritoriul lor, să raporteze rezultatele evaluării lor anual Comisiei și Băncii Centrale Europene și să ia măsuri corective dacă este necesar.
Diferența dintre susținerea plăților cu numerar la punctul de vânzare și combaterea evaziunii fiscale
În contextul în care Uniunea Europeană luptă să clarifice faptul că inițiative precum cea a dezvoltării unei monede unice digitale nu va afecta accesibilitatea populației la numerar ca metodă de plată, modificările din controversatul proiect de lege inițiat de Coaliția PSD–PNL au dus la faptul că mai multe figuri politice și platforme media speculează asupra limitării sau chiar eliminării numerarului din uzul comun.
Conform modificărilor sugerate Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry precum Metro sau Selgros de la persoanele juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale sau liber profesioniști se vor limita la 2.000 lei zilnic, pentru o persoană, acum plafonul fiind la 10.000 lei.
Potrivit proiectului legislativ, vor fi interzise și încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei (față de 5.000 de lei acum) și, respectiv, de 2.000 lei (față de 10.000 de lei acum), în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
Nota de fundamentare a acestor măsuri, totuși, se referă la „necesitatea întăririi disciplinei financiare, combaterea evaziunii fiscale și a acțiunilor de spălare a banilor. Un rol important în promovarea acestui act normativ au avut și recomandările Comisiei Europene cu privire la limitările utilizării plăților în numerar și înăsprirea sancțiunilor pentru persoanele care fac plăți în numerar peste un plafon maxim stabilit”, se explică în nota de fundamentare.
Ultimul proces de evaluare al Comitetul Moneyval din Cadrul Consiliului Europei a fost evidențiat faptul că economia României este bazată pe numerar, iar dimensiunea economiei subterane este de aproximativ 30% din PIB, utilizarea numerarului fiind principala metodă de spălare a banilor, la nivel național.
„O mai bună trasabilitate a fluxurilor financiare constituie o premisă puternică pentru creșterea conformării și descurajarea activităților ilicite ce conduc la sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Este bine-cunoscut faptul că utilizarea masivă a numerarului constituie un mediu prielnic pentru evaziunea fiscală, dar și pentru alte forme de neconformare fiscală, inclusiv sustragerea de la executarea silită”, se mi arată în nota de fundamentare.
Cu toate acestea, nici cifrele de mai sus, nici Uniunea Europeană, nu indică faptul că numerarul ar fi în pericol în ceea ce privește tranzacțiile comerciale, cu atât mai puțin că ar exista o formă de militare împotriva accesibilității numerarului pentru publicul larg.
Europenii nu se dezic de numerar
Există dovezi care sugerează existența unei relații circulare între acceptarea de către comercianți a diferitelor metode de plată și probabilitatea ca oamenii să le utilizeze. Cu toate acestea, s-ar putea ca preferința comercianților pentru un anumit mijloc de plată să depindă și de numărul de clienți care îl folosesc, stipulează Comisia Europeană, care a condus un studiu amănunțit al preferințelor de plată între 2019 și 2022.
Calculând cota tranzacțiilor raportate la punctele de vânzare în care a fost acceptat numerarul, datele studiului au indicat faptul că numerarul era încă larg acceptat în toate țările. Cu toate acestea, în comparație cu 2019, acceptarea a scăzut în toate țările, cu excepția Țărilor de Jos. În medie, 95% dintre tranzacțiile la POS puteau fi efectuate cu cash, potrivit participanților, în comparație cu 98% în 2019. Interesant este faptul că rata de acceptare a numerarului în rândul companiilor din întreaga zonă euro, constatată de Banca Centrală Europeană, a fost de 96% în 2021, ceea ce indică faptul că acceptarea cash-ului percepută de consumatori se abate doar ușor în total.
În ceea ce privește opțiunea de a utiliza metode de plată fără numerar, informațiile BCE arată că a fost posibil să se plătească cu instrumente de plată fără numerar în 81% dintre tranzacții în zona euro, o ușoară creștere de două puncte procentuale față de 2019. Acceptarea diferitelor mijloace de plată fără numerar pare să fi crescut în majoritatea țărilor, cu excepția Maltei, Lituaniei, Franței, Finlandei și Luxemburgului.
Constatările privind comportamentul de plată arată că numerarul a fost cel mai frecvent utilizat mijloc de plată la punctele de vânzare în zona euro, reprezentând 59% din numărul total de plăți (în scădere de la 72% în 2019). Plățile cu cardul au fost utilizate în 34% din tranzacțiile la POS (în creștere de la 25% în 2019), iar plățile mobile în 3% (în creștere de la 1% în 2019). Plățile contactless au înregistrat cea mai puternică creștere din toate plățile cu cardul la POS în cei trei ani de la efectuarea studiului SPACE 2019, trecând de la 41% în 2019 la 62% în 2022. Tendințele către plățile online sunt, de asemenea, evidente; acest lucru este vizibil în creșterea ponderii plăților online în achizițiile zilnice ale consumatorilor (în creștere de la 6% în 2019 la 17% în 2022), în special plățile online pentru alimente și provizii zilnice. Cash-ul a rămas principalul mijloc de plată în tranzacțiile P2P, deși a scăzut de la 86% în 2019 la 73% în 2022. Această scădere a fost determinată în principal de creșterea aplicațiilor mobile pentru plățile P2P.
Toate acestea arată o accelerare a tendinței anterioare către utilizarea mijloacelor de plată fără numerar deja observată între 2016 și 2019. Cu toate acestea, începând cu izbucnirea pandemiei, mai mult de jumătate dintre consumatori (54%) au declarat că nu au înregistrat nicio schimbare în utilizarea numerarului, iar 14% au spus că folosesc cash-ul mai des decât înainte. Aproximativ o treime dintre consumatori (31%) folosesc banii în numerar mai rar decât înainte de pandemie; aceștia sunt cei care conduc accelerarea generală către utilizarea mijloacelor de plată fără numerar la POS.
În ceea ce privește preferințele autodeclarate, 60% dintre consumatori consideră opțiunea de a plăti cu cash ca fiind importantă sau foarte importantă. În ciuda impactului pandemiei și a măsurilor de izolare conexe și a preferințelor autodeclarate, un procent tot mai mare de consumatori din zona euro ar dori să aibă numerarul ca opțiune de plată.
Executivul comunitar a venit cu propunerea de reglementare a plăţilor cu numerar la pachet cu o bază legală pentru un euro digital, la care BCE lucrează în prezent. Proiectul a creat suspiciuni că euro digital este destinat să înlocuiască bancnotele şi monedele, lucru dezminţit de oficialii BCE în repetate rânduri.
https://ziare.com/
