Pe data de 14 octombrie, la mijlocul lunii lui „Brumărel” este cinstită Preacuvioasa Parascheva. Cu trei-patru zile înainte pelerini din întreaga țară merg la Iaşi, unde se găsesc moaştele sale venerate de de peste 250 de ani, pentru a se ruga şi a atinge racla cu rămăşiţele pământeşti ale Sfintei.
A devenit o tradiţie ca zeci de mii de oameni să plece în pelerinaj spre Capitala de suflet a Moldovei, mânaţi de credinţă si respect, purtând în suflete un profund omagiu patroanei spirituale a urbei. Și anul acesta se înregistrează un flux considerabil de credincioși, semn că nădejdile, rugile, speranțele lor sunt foarte mari.
Moaştele sale au fost aduse la Iași încă din anul 164, de către domnitorul Vasile Lupu, și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi.
Sfânta Vineri
Numle popular al Pracuvioasei este și Sfânta Vineri, de el fiind legate multe legende. Onomasticul grecesc „Paraskevi” înseamnă „a cincea zi a săptămânii – Vineri”, de aici s-a ajuns la denumirea cunoscută la noi.
Mitologia românească este plină de superstiţii şi de istorisiri ce ţin de creştinismul folcloric. Găsim, astfel, personificarea zilelor săptămânii, purtând nume ciudate precum Marţolea, Joimăriţa, unele fiind divinităţi pozitive, altele nefaste. Numai Sfânta Vineri a rămas în conştiinţa închinătorilor ca o fiinţă justiţiară, ce pedepseşte femeile care greşesc, lucrează de sărbători şi un respectă datinile. Ziua de vineri este una specială, a reculegerii în amintirea momentului în care Iisus şi-a dat duhul, fiind răstignit pe cruce în Săptămâna Patimilor.
Preacuvioasa Parascheva este considerată cea mai severă şi corectă dintre sfinte, apărând sub înfăţişarea unei bătrâne uscăţive. Este înveşmântată în alb, semn al purităţii, recunoscută ca protectoare a femeilor şi a celor ce călătoresc pe uscat, pe apă ori prin văzduh. De asemenea, veghează la sănătatea animalelor sălbatice şi a înaripatelor, existând mai multe basme cu acest subiect.
Respectul faţă de Cuvioasă provine din sfinţenia şi din bunătatea ei, din iubirea faţă de Dumnezeu şi de semeni, ea oferind credincioşilor nu doar straiele şi bunurile sale materiale, ci multă încredere şi îmbărbătare în momentele grele, de boală şi suferinţă. Am întâlnit aceste sentimente stând de vorbă cu unii credincioşi din satul românesc Păpăuţi, unde lăcaşul de cult are Hramul acestei sfinte, fiind singurul din judeţul Covasna.
Hram la Biserica din Păpăuţi
Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este un personaj biblic venerat în Bisericile ortodoxe din România, Bulgaria, Grecia, Serbia şi în alte ţări de rit oriental. Sf. Muceniţă este considerată Ocrotitoarea Moldovei.
Rămăşiţele ei pământene au fost aduse de la Constantinopol încă din anul 1641 pe timpul domniei lui Vasile Lupu, fiind aşezate în Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi. În anul 1888, racla a fost strămutată în incinta Catedralei Mitropolitane, după ce o minune a făcut să scape neatinsă dintr-un incendiu.
Şi în prezent osemintele Cuvioasei Parascheva au rămas la vestita Catedrală din Iaşi, bucurându-se de cea mai mare popularitate între sfinţii ce au moaştele în România. În judeţul Covasna există numai o singura biserică, în satul Păpăuţi, ce are Hramul astăzi, de ziua pomenirii Sf. Muceniţe Parascheva.
Horia C. Deliu
