În organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în parteneriat cu Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi cu sprijinul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe a avut loc, recent, simpozionul cu tema Şase decenii de la înfiinţarea experimentului stalinist Regiunea Autonomă Maghiară (RAM).
În cadrul simpozionului moderat de dr. Alexandru Porţeanu, prof. univ. dr. Petre Ţurlea, au fost prezentate următoarele comunicări: Constantin Rădulescu Motru – Despre profilul politic şi moral al minoritarului maghiar interbelic dr. Elena Cobianu – Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române; Instalarea regimului stalinist în România. Înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; Regiunea Autonomă Maghiară între propunerea sovietică şi opoziţia românească (septembrie 1951), dr. Alin Spânu, Centrul de Studii Euro-Atlantice, Bucureşti; Contribuţii documentare privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, prof. Mircea Bodnari, Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, Sf. Gheorghe; Poziţia organizaţiei Frontul Plugarilor din raioanele Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, prof. Vasile Stancu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe; Regiunea Mureş Autonomă Maghiară; prezentarea fondului arhivistic deţinut de Arhivele Naţionale Mureş, dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş, Tg. Mureş; Avatarurile Constituţiei din 1952, Iuliu Crăcană, Serviciul Cercetare al CNSAS, Bucureşti; Justificarea înfiinţării Regiunii Autonome Maghiare în cotidianul regional „Steaua Roşie –Vörös Zászló” (1952-1953), drd. Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca; Consideraţii privind raporturile Instituţiei Armatei cu Partidul Comunist Român în deceniile 5-8 din sec. XX, prof. dr. Costin Scurtu, Şeful Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”; Sărbătorile comuniste aniversate în comisariatele militare ale Regiunii Autonome Maghiare, Iulian Botoghina, Centrul de Studii şi Păstrarea Arhivelor Militare Istorice, Piteşti; Figuri mureşene ale revoluţiei anticomuniste din Ungaria din octombrie 1956. Cazurile unor grupuri anticomuniste instrumentate de Procuratura Militară din Tg. Mureş, prof. Nicolae Balint, Tg. Mureş; Manifestări ale intoleranţei în spaţiul intracarpatic – conflictele religioase, lect. univ. dr. Liliana Trofin, Bucureşti; Biserica Ortodoxă din Covasna şi Harghita în timpul Regiunii Autonome Maghiare, prof. drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa; Buzăul Ardelean în administraţia Transilvaniei până în 1918 şi a României după Marea Unire, prof. Corina Bărăgan, Sita Buzăului; Propuneri ale conducerii Regiunii Autonome Maghiare privind exceptarea bibliotecilor Teleki şi Bolyai de la predarea documentelor la Arhivele Statului, prof. univ. dr. Ion Giurcă, Universitatea Hyperion, Bucureşti; 1967: Delimitarea administrativ-teritorială, prilej de răfuială la vârful PCR, dr. Mircea Suciu, Bucureşti; Învăţământul în limba maghiară în satele catolice din Moldova (1948-1954), prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naţionale Bacău; Problematica Regiunii Autonome Maghiare în presa de limbă maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sf. Gheorghe; Problema proprietăţilor istorice în Transilvania, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, Tg. Mureş; Marşul maghiarilor pentru oficializarea Euro-regiunii maghiare şi a limbii maghiare în România, trebuie oprit!, dr. Maria Cobianu–Băcanu, Bucureşti; Poziţia Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş faţă de proiectul legii privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, Dorin Suciu, Tg. Mureş.
În urma prezentării comunicărilor şi a dezbaterilor care au avut loc, pe marginea acestora s-au desprins următoarele concluzii:
- Problematica Regiunii Autonome Maghiare este o temă puţin cercetată de istoriografia românească, dar, în schimb prezentă frecvent în dezbaterile istoricilor şi publiciştilor maghiari;
- Cercetătorii români nu au valorificat pe deplin oportunitatea oferită de existenţa fondurilor arhivistice create de instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, în perioada de referinţă, fonduri aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale, precum şi a documentelor din fondurile bisericeşti, a presei în limba română şi maghiară, o sursă importantă constituind-o mărturiile persoanelor care au trăit în localităţile din fosta regiune;
- A fost pus în evidenţă contextul istoric intern şi internaţional în care a avut loc înfiinţarea RAM, precum şi activitatea liderilor maghiarilor din Transilvania, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, pentru organizarea politică şi civică a populaţiei de etnie maghiară în cadrul României Mari, insistându-se asupra originii şi evoluţiei proiectului de autonomie secuiască;
- Pe baza documentelor aflate la Arhivele Naţionale, din nou s-a pus în evidenţă faptul că înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare s-a realizat la ordinul lui Stalin, pe baza propunerilor formulate de consilierii sovietici P. Arhipov şi P. Tumanov. A fost reliefată poziţia conducerii PMR faţă de cele două variante propuse de consilierii sovietici; o variantă mult mai extinsă, care urma să aibă centrul la Cluj-Napoca, şi o variantă mai restrânsă, cu reşedinţa la Tg. Mureş, varianta aprobată, în final;
- Cercetarea documentelor vremii a permis surprinderea justificării înfiinţării RAM, respectiv „rezolvarea în spiritul învăţăturii marxist-leniniste şi staliniste a problemei naţionale din România”, asemănările şi deosebirile cu „republicile şi regiunile autonome” din cadrul Uniunii Sovietice, reverberaţiile evenimentelor din 1956 din Ungaria asupra populaţiei din regiune, scopul şi consecinţele reorganizării RAM, din anul 1960;
- · Au fost prezentate avatarurile Constituţiei din 1952; modul de desfăşurare şi principalele probleme ridicate cu ocazia dezbaterilor publice organizate, adunări la care au participat mii de persoane. Documentele redactate cu aceste ocazii, pe de o parte, au consemnat aşteptările populaţiei maghiare de la noua regiune, cu formularea dezideratelor maximale precum: parlament, guvern şi armată proprii, desfăşurarea vieţii publice exclusiv în limba maghiară etc., iar pe de altă parte, îngrijorările populaţiei româneşti, mai ales a românilor care nu cunoşteau limba maghiară, referitoare la şansa de a-şi găsi locuri de muncă şi de a putea să-şi educe copiii la şcoli româneşti şi să-şi păstreze identitatea românească;
- · Consecinţele existenţei RAM au fost dramatice pentru românii din regiune, ducând la slăbirea, până la dispariţie, a comunităţilor româneşti din satele etnic mixte, comunităţi drastic diminuate numeric, în anii care au urmat Diktatului de la Viena. O situaţie deosebit de grea a traversat Biserica ortodoxă din zonă. Ateismul organizaţiilor locale de partid a vizat în primul rând parohiile ortodoxe, parohii ce s-au confruntat cu: lipsa preoţilor şi a mijloacelor materiale şi financiare necesare funcţionării, după conficarea abuzivă a proprietăţiilor imobiliare şi funciare, dar şi cu accentele de intoleranţă şi marginalizare din partea unor lideri maghiari locali.
- În final, au fost abordate probleme de actualitate referitoare la convieţuirea interetnică româno-maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, fiind subliniat anacronismul proiectului de realizare a unei enclave etnice, de timpul Regiunii Autonome Maghiare, în sud-estul Transilvaniei. A fost exprimată poziţia Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş faţă de proiectul legii privind reorganizarea administrativ teritorială a României. Dintre variantele propuse, Forumul este de acord cu propunerea de transformare a actualelor regiuni de dezvoltare în regiuni adminsitrative, şi menţinerea actualelor judeţe, cu atribuţiuni diminuate.
Având în vedere interesul manifestat de participanţii la simpozion, faţă de problematica dezbătură, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi-a propus să editeze un volum care să cuprindă comunicările prezentate în cadrul simpozionului cu tema Şase decenii de la înfiinţarea experimentului stalinist Regiunea Autonomă Maghiară.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
