Pentru locuitorii comunei Vâlcele dar şi pentru toţi cei veniţi din alte localităţi, ziua de ieri a fost una de mare sărbătoare. Pe parcursul acestei zile, la Vâlcele a avut loc prima ediţie a Zilelor comunei Vâlcele care a fost sărbătorită împreună cu Nedeia Sânpetrului, organizată de Liga Cultural-Creştină Andrei Şaguna.
În cadrul manifestărilor, la Căminul Cultural a fost organizată o expoziţie în cadrul căreia agenţi economici din localitate precum şi meşteri populari şi-au expus produsele. În aceeaşi incintă au fost expuse şi fotografiile adunate de Cătălin Vlădărean, care înfăţişau frumuseţea binecunoscutei staţiuni Vâlcele, de altădată.
În jurul prânzului, sute de persoane au împânzit spaţiul din centrul staţiunii pentru a urmări programul artistic la care şi-au dar concursul în jur de 200 de artişti din oraşul Covasna, Întorsura Buzăului, Zăbala dar şi din Braşov. Invitatul de onoare al evenimentului a fost binecunoscutul interpret de muzică populară din zona Hunedoarei, Cristian Fodor. Urcându-se pe scenă în două rânduri, acesta a încântat publicul atât cu cântecele sale patriotice dar mai ales cu cântecele de petrcere. Iar cum vâlcelenii au încins o horă în mijlocul parcului, Cristian Fodor nu a putut rezista tentaţiei şi li s-a alăturat dansatorilor. Iar pentru a împăca pe toată lumea, ca un atrist adevărat ce este, acesta a făcut dedicaţii tuturor celor ce i-au solicitat acest lucru. La final Cristian Fodor ne-a spus: „M-am simţit extraordinar! Aici, la Vâlcele, unde am venit la invitaţia viceprimarului Nicoale Cucu, am găsit un public la fel de minunat aşa cum l-am cunoscut, acum mulţi ani, când am venit pentru prima oară în judeţul Covasna. Aştept să ne revedem cu bine, la următoarea sărbătoare !”
Aflat la început de mandat, primarul comunei, Kovács Lászlo, a declarat că, în opinia sa, organizarea la Vâlcele a Nedeii Sânpetrului, alături de Zilele comunei, reprezintă o reuşită, însă lasă la aprecierea celor prezenţi să dea acest verdict. „Ne dorim ca pe mai departe, în fiecare an, să facem împreună aceste două sărbători” a menţionat acesta.
O şansă de promovare a staţiunii Vâlcele
Preşedintele Ligii Cultural-Creştine „ Andrei Şaguna” preotul Sebastian Pârvu, ne-a spus că organizarea celei de a XX-a ediţii a „Zilelor Andrei Şaguna”, cu multitudinea de manifestări cuprinse în cadrul acesteia, reprezintă un prilej de mare bucurie. „Să poţi să fii în slujba comunităţii româneşti, timp de 20 de ani de zile, este un lucru mare. În acest moment mă gândesc la ediţiile viitoare, iar ca o promisiune ar fi frumos ca generaţiile tinere – şi aici mă gândesc la copiii mei care au sub 7 ani – să poată să spună şi ei că duc mai departe ceva care datează de 40 sau 60 de ani”.
Acesta a precizat că alegerea staţiunii Vâlcele pentru organizarea, de-acum înainte, a Nedeii Sânpetrului, poate reprezenta o bună oportunitate de promovare a acestei binecunoscute staţiuni, pentru a avea şansa să redevină, dacă se poate, ceea ce a fost odată.
Reînnodăm o tradiţie care se pierde în negura timpurilor
Domnul Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” ne-a declarat că hotârârea de mutare a Nedeii Sânpetrului de la KM 4, la Vâlcele, de datorează noii legi a picnicului. Însă, în opinia sa, spaţiul din centrul comunie Vâlcele este unul mult mai prielnic pentru acest gen de manifestări, datorită faptului că aici există toată gama de utilităţi dar şi o afluenţă mai mare de comercianţi, datorită vecinătăţii cu Braşovul. „La Vâlcele reînnodăm o tradiţie care se pierde în negura timpurilor. Încă de la sfârsitul sec. XIX, când aceasta era cea mai renumită staţiune, după Karlovy Vary, aici aveau loc spectacole pentru oaspeţi şi pentru cei care veneu la staţiune, dar exista şi o bogată viaţă culturală românească. Ce poate fi mai frumos decât să vezi sute de oameni care se bucură de această sărbătoare de la Vâlcele” ne-a spus, cu satisfacţie, dl. Ioan Lăcătuşu.
După o după-amiază dedicată cântecului şi dansului popular, seara de ieri s-a încheiat cu un imens foc de tabără şi cu o discotecă în aer liber.
Maria Graur
