În istoria omenirii există un lung șir de „date fatidice” care deviază calea spre alte orizonturi de până atunci. Să luăm, de exemplu, data de 11 septembrie 2001. Ceea ce s-a întâmplat atunci prin atacul terorist asupra Turnurilor Gemene și prăbușirea acestora avea să schimbe fața lumii dându-i o orientare nouă în lupta împotriva teroriștilor.
Să ne reamintim câteva informații despre groaznicul eveniment:
„La 11 septembrie 2001, nouăsprezece bărbați au deturnat patru avioane comerciale americane aparținând United Airlines și American Airlines. Două au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center (New York), unul a vizat clădirea Pentagonului (Washington) și un altul s-a prăbușit pe un câmp din Shanksville (Pennsylvania).
Atacurile s-au soldat cu 2.977 de morți – cel mai sângeros atac străin din istorie comis pe teritoriul american. Bilanțul l-a depășit pe cel de la Pearl Harbor, din 1941, soldat cu 2.403 de morți în rândul americanilor. Peste 6.000 de oameni au fost răniți în atentatele din 11 septembrie” (Sursa: stiripesurse.ro / , articol: ”Zi neagră pentru SUA: se împlinesc 21 de ani de la atacurile de la turnurile gemene. Joe Biden va ține un discurs în fața Pentagonului”, autor Andreea Năstase, publicat în 11/09/2022).
Așadar, ca urmare a acestui fapt inuman, SUA, împreună cu alte puteri occidentale, au format o coaliție internațională având ca scop lupta împotriva terorismului, de fapt un alt tip de război, l-am numi „război ascuns”, spre deosebire de războaiele clasice obișnuite. Una din consecințele la nivel mondial a fost înăsprirea la maxim a condițiilor de călătorie dintr-o țară în alta, respectiv a controalelor vamale, și implicit creșterea vigilenței. O altă consecință a fost căutarea și pedepsirea autorilor atacurilor etc. Și astfel deodată viața oamenilor pe planetă a devenit mai complicată și mai nesigură. Lumea a ajuns un „câmp de luptă”, pe de o parte teroriștii s-au organizat din ce în ce mai bine, atacurile lor s-au întețit și s-au diversificat, iar pe de altă parte statele occidentale și-au continuat campania de căutare, vânare și pedepsire a liderilor organizațiilor teroriste.
Vreo douăzeci de ani s-au scurs astfel, populația planetei a crescut, problemele de asemenea, încălzirea globală s-a accentuat, apoi deodată s-a așternut din nou o (ne)liniște prevestitoare de rău și suferință, numită pandemie, despre care deja s-a scris și se va scrie destul în istoria viitoare, însă și pandemia și-a adus aportul la schimbarea la față a lumii noastre.
Dar iată, că nici nu s-a sfârșit bine pandemia și a început o nouă nebunie. O altă „zi fatidică” avea să înceapă la 24 februarie 2022: Rusia atacă Ucraina, fără a declara război, sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”, care de fapt a generat așa-zisul „război hibrid”, Putin, președintele Federației Ruse, având un scop mai larg: resetarea lumii, transformarea lumii unipolare într-una multipolară. Deocamdată rezultatele acestui război sunt incerte, însă distrugerile sunt inimaginabile, iar consecințele „ghemului” de crize provocate de el au și vor avea un efect devastator asupra statelor europene, dar și la nivel mondial. Cât despre zecile de mii de victime ale războiului, vom încheia cu cuvintele președintelui SUA, Joe Biden, din cuvântarea rostită în fața Pentagonului, valabile și pentru acestea: „De 21 de ani, copiii au crescut fără părinți. Părinții și-au jelit copiii pierduți. Soții și soțiile au fost nevoiți să meargă mai departe fără partenerii lor alături. Familiile din toată țara noastră au fost lăsate să marcheze zilele de naștere și să ia decizii cu un gol imens în suflet și un scaun gol la mesele lor. După cum ne amintește citatul din Virgil înscris pe Memorialul 9/11 de la Ground Zero: „Nici o zi nu te va șterge din memoria timpului”. În fiecare an, ne-am reînnoit jurământul sacru: Să nu uiți niciodată. În aceste Zile Naționale de Rugăciune și Pomenire, ne adunăm nu doar pentru a onora amintirile celor pierduți, ci și pentru a construi un viitor demn de visele lor și pentru a găsi lumină în întuneric și putere în sufletele zdrobite”.
De aceea am adresa o întrebare președintelui Putin: Dacă nu vă e milă de victimele războiului din Ucraina, am înțelege, căci aceasta este apanajul agresorilor, dar de ce nu vă este milă de victimele propriului popor trimise să-și găsească sfârșitul în altă țară?!
Mihai Trifoi
