Strategia Naţională pentru Păduri 2030, prezentată luni în cadrul unui eveniment găzduit de Universitatea „Transilvania” din Braşov, pune accent pe responsabilizarea şi cointeresarea proprietarilor şi vine cu o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Acesta a subliniat că noua strategie forestieră a fost elaborată în ultimii doi ani cu largul concurs al specialiştilor din silvicultură, precum şi al ong-urilor, instituţiilor şi altor persoane interesate de acest domeniu, menţionând, totodată, că este „un pas istoric” pentru pădurile din România.
„Este un pas extrem de important, un pas istoric pentru că în cascadă, venind de la Strategia forestieră europeană, iată că România pregăteşte o noua strategie, un nou viitor pentru pădurile din România, Le mulţumesc în primul rând specialiştilor care şi-au asumat această responsabilitate uriaşă, celor de la Facultăţile de Silvicultură de la Universitatea din Braşov şi Universitatea din Suceava (…), le mulţumesc şi celor care au contribuit prin procesul de consultare publică, prin observaţii, prin propuneri, prin aportul personal propriu la această strategie”, a declarat Tanczos Barna.
Ministrul Mediului a precizat că documentul prezentat luni la Braşov are câteva elemente strategice noi, punând accentul, printre altele, pe responsabilizarea şi compensarea pierderilor proprietarilor.
„Varianta prezentată astăzi are câteva elemente strategice noi, construieşte un nou viitor, un nou început pentru pădurile României. Pune accentul pe responsabilizarea proprietarului, pune accent pe acest sistem de compensare a celor care pierd venituri economice, pierd din punct de vedere economic în cazul în care îşi sacrifică, practic, pădurea pentru a veni în sprijinul societăţii şi pentru a juca un rol mai important în ceea ce priveşte biodiversitatea şi protecţia (…) În acelaşi timp, strategia propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, astfel încât responsabilizarea proprietarilor, indiferent dacă este proprietar de stat, unitate administrativ teritorială, primărie sau proprietar persoană fizică sau juridică, responsabilizarea lor şi controlul să ducă la o implementare bună a acestei strategii. În acelaşi timp, cu siguranţă, rolul de protecţie, de biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţii, întregii societăţi este în continuare foarte important. Vedem că la nivel european avem câteva ţinte de protecţie, de protecţie strictă şi protecţie generală a habitatelor, iar aici România şi-a asumat aceste responsabilităţi. Vom creşte suprafeţele cu strictă protecţie, dar, v-am spus, în paralel trebuie să vină statul şi să compenseze pierderile, trebuie să vină statul şi să susţină proprietarii care au suprafeţele împădurite, au fonduri forestiere în asemenea zone de protecţie”, a mai spus ministrul Mediului.
Acesta a adăugat că, în paralel, trebuie regândită şi legislaţia subsecventă care izvorăşte din această strategie.
„Primul termen pe care trebuie să îl respectăm este 30 septembrie. În septembrie trebuie să aprobăm prin Hotărâre de Guvern Strategia forestieră. Imediat după aprobarea Strategiei forestiere trebuie să începem elaborarea noii legislaţii, care, cu siguranţă, trebuie să pornească de la Codul Silvic, şi Parlamentul României sau Guvernul, prin Ordonanţă de Urgenţă, în 2023 să aprobe noul Cod Silvic. În paralel deja lucrăm la modificarea uneori ghiduri şi modificarea unor norme tehnice. Unele dintre ele vor fi aprobate deja înainte de 30 septembrie, că ne-am asumat acest lucru în PNRR, celelalte vor fi elaborate în 2022-2023″, a adăugat Tanczos Barna.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
