…Funchal, Porto Moniz, Camara de Lobos, Cabo Girao, Ribeira Brava, Paul da Serra, Monte, Gradinile Tropicale, Camacha, Pico de Arieiro, Ribeiro Frio, Penha de Aquia, Santana, Machico sunt locuri de pe insulă ce trebuie vizitate.
Arhipelagul Madeira face parte din Macaronesia, o regiune de orgine vulcanică, alături de Insulele Capul Verde, Azore, Selvagens și Canare. Cel mai mare teritoriu din cadrul Arhipelagului este Madeira, având o suprafață de 741 km². Relieful e predominant muntos Vârful Pico Ruivo având înălțimea maximă de 1.861 de metri. Țărmul nordic este abrupt și sălbatic.
Amplasarea geografică și relieful muntos determină un climat blând, cu temperaturi plăcute, de aceea florile cresc pretutindeni. Clima subtropicala este favorabila culturilor de viță de vie (de unde renumitul vin de Madeira), trestie de zahăr, bananieri, portocali, lămâi. Pădurea de dafini („Laurisilva”) a fost înscrisă în anul 1999 pe lista Patrimoniului UNESCO.
„Binefacerile colonizării”
Madeira a cunoscut „binefacerile colonizării” începând cu anul 1418, când pe țărmul ei au ajuns întâmplător, în urma unei furtuni, celebri navigatori portughezi João Gonçalves Zarco da Câmara și Tristão Vaz Teixeira. Primul e socotit „Părintele Insulei” fiindcă a botezat-o Madeira, ceea ce înseamnă (Lemn), fiind impresionat de faptul că tot teritoriul era acoperit de păduri. Numai că această bogăție naturală nu avea să dureze mult, trecându-se treptat la defrișarea unor porțiuni pentru a dezvolta agricultura.
Ca în atâtea alte locuri ale Planetei…
Un personaj legendar
Navigator și explorator portughez de renume, João Gonçalves Zarco da Câmara (1390–1471) s-a născut în Portugalia și a devenit Cavaler în slujba familiei Prințului Henry Navigatorul.
(Statuia lui João Gonçalves Zarco de pe Avenida Arriaga, una dintre străzile principale ale Capitalei Funchal)
Aflându-mă în fața impunătoarei sale statui aflate în centrul Capitalei Funchal, am făcut mai multe poze. La un moment dat s-a apropiat un bătrân sfios, a așteptat să ispărăvesc și mi-a spus cu respect:
– Ele é nosso Pai espiritual. (Este Părintele nostru spiritual)- Felicidades!- Obrigado!
Asemenea semne de respect întâlnești tot mai rar, noile generații fiind sensibile și venerând alt gen de idoli.
Încă din floarea vâstei, João Gonçalves Zarco a comandat mai multe caravele care patrulau pe lângă Coasta Algarve pentru a proteja populația de incursiunile atacatorilor mauri. Ulterior a luptat pentru cucerirea Ceutei, a explorat Insula Porto Santo în 1418 și apoi a descoperit Madeira cu alți doi comandanți. S-a stabilit o vreme pe insula împădurită, unde a fondat localitatea Câmara de Lobos, astăzi un punct turistic foarte apreciat. Mai târziu a obținut, în calitate de Șef ereditar, jumătate din Insula Madeira. Împreună cu camarazii săi, comandanții de flotă (Tristão Vaz Teixeira și Bartolomeo Perestrello) a început în 1425 colonizarea insulelor. Pînă la urmă Madeira a trebuit împărțită în două, Zarco fiind numit Căpitan-guvernator al perimetrului Funchal, iar mica suprafață Machico revenindu-i lui Tristão Vaz Teixeira. La rândul său, Bartolomeu Perestrelo devine Guvernator la Porto-Santo.
De reținut că aceste călătorii exploratorii s-au finalizat cu descoperiri și împărțiri teritoriale, marcând perioada constituirii Imperiului colonial portughez.
Însusși celebrul Cristofor Columb a locuit pe insula Porto Santo timp de 12 ani, înainte de a pleca în călătoriile sale istorice peste Atlantic. Insulele s-au aflat, temporar, și sub ocupație engleză între 1802-1814.
Madeira – „Regina” destinațiilor insulare
Până să nu ajung să „explorez” și eu acest teritoriu, nu știam că Madeira a primit un prestigios Premiu internațional în materie de „loisir”, devenind „Regina” destinațiilor insulare la nivel mondial. Titlul ce i-a fost acordat anul trecut in cadrul prestigioaselor distincții „World Travel Awards”.
Era normal, întrucât nu doar peisajele superbe, de unde nu lipsesc munții maiestoși, văile adânci pline de vegetație exotică și flori multicolore, plajele cu nisip…negru (!), farmecul așezărilor mici, ritmul cosmopolit al Capitalei, Funchal, atrag mii de turiști. Orașul portughez Funchal este situatîn amfiteatru intr-un golf splendid, inconjurat de munți. În Piața Centrală, pe lângă produse tradiționale poți admira unele dintre florile pentru care Madeira este faimoasă: orhideele viu colorate, dar mai ales „streliția–pasarea Paradisului”. Te îmbie să admiri, eventual să cumperi, felurite fructe tropicale. Pe unele le știam, pe altele le dibuiam.
La o tarabă ce deborda de asemenea bunătăți ale pământului vindea cu o dexteritate extraordinară o tânără…româncă. Frumușică și sprințară, cum ar cânta Dan Spătaru. La ea era o coadă respectabilă, căci turuia întruna, explicându-le mușteriilor ce produse pot achiziționa, cât sunt de aromate, ce vitamine conțin. Auzindu-ne vorbind limba-i maternă, ne-a făcut semn să ne apropiem și într-o clipă de răgaz ne-a explicat ce soiuri aveam în față.
– De unde ești?, am iscodit-o curios ca orice reporter.
– Din Galați. De fapt, dintr-o comună apropiată.
– Și cum ai ajuns taman în Madeira?
– Am venit să fac un ban. Cineva ne-a spus ce frumos este pe insulă și a avut dreptate.
– Ești singură?
– Nu, cu prietenul meu. Acasă ne-am ocupat cu agricultura, cu florile, avem habar de meserie. Aici ne este foarte ușor, am deprins și limba care seamănă mult cu a noastră, poate ne deschidem mai încolo propria afacere. Românii sunt descurcăreți și prietenoși. Ne-am făcut mulți amici și deocamdată o ducem bine…
Este o poveste de viață asemănătoare cu a altor milioane de concetățeni, majoritatea tineri, unii cu școli înalte, alții fără prea multă carte, dar toți mânați de dorința de a-și face un rost mai bun în lume.
Majoritatea reușesc, doar dragostea de părinți și dorul de locurile natale făcându-i să fie nostalgici și să revină în țară doar în… vacanță. (Va urma).
Horia C.Deliu
