29.06.2022. Au trecut zilele urâte ale pandemiei de Coronavirus și oamenii vor să uite și să-și trăiască viața normal, deși undeva în adâncul sufletului lor teama încă stă ascunsă, mai ales că circulă zvonuri despre noi boli care pândesc pe la granițe: variola maimuței, holera și alte grozăvii în așteptare, căci ”cutia Pandorei” a fost deschisă, iar demonii ies din întuneric la lumină.
Și totuși viața merge înainte împrăștiind negurile, căci Dumnezeu își are socotelile proprii cu ființele vii din Univers și nu lasă chiar totul la voia întâmplării, și cum toate lucrurile create au un sfârșit, se va termina și diabolicul război din apropierea României și cei vinovați vor plăti, căci „Cine seamănă vânt, va culege furtună”, după cum stă scris în Cartea Sfântă.
Așadar, vrând să-și uite necazurile, lumea a dat năvală la plajă, la munte, în toate locurile de distracție posibile, și cel puțin 2-3 luni se vor bucura de razele soarelui și minunățiile naturii, apoi cine știe ce nenorociri vor mai avea de trecut bietele ființe umane, căci Terra trece printr-o zonă nefastă, după cum se vede.
De aceea astăzi vom vorbi puțin despre cei ce uită și cei ce nu uită. Despre cei ce uită pentru ce au fost aleși, despre cei plecați departe care-și uită patria, cei ce uită să-și ajute semenii aflați în necaz, cei ce uită să trăiască viața în cinste și demnitate, cei ce uită că așa cum azi sunt sus și admirați, mâine pot fi jos și huliți, cei ce uită că ura naște ură și răzbunarea naște răzbunare, cei care uită că lovind poți fi lovit, cei care uită să mai zâmbească.
Acestora li se opun cei ce nu uită, cei ce nu uită să-și iubească țara și poporul, cei ce nu uită să-și respecte părinții și învățătorii, cei care aflați oriunde pe acest pământ nu uită de unde au plecat, cei neobosiți în munca lor de a face bine, de a-și ajuta aproapele, cei ce nu uită că timpul pe care-l trăiesc este „vremelnic” și că au datoria să lase în urma lor ceva folositor pentru cei ce vor veni; cei ce iradiază lumina cunoașterii prin faptele și făptura lor …
Și pentru că prima categorie emană energie negativă sau malefică, deși are milioane sau chiar miliarde de reprezentanți, nu merită dată ca exemplu, deci vom alege un „model” din a doua categorie, și nu din elita politică, fiindcă aici e mai greu, ci din lumea mai modestă a educatorilor.
Cu ani în urmă, să tot fie vreo treizeci și ceva, la școala din Bixad a sosit un profesor tânăr și energic, pus pe fapte mari, preda geografie și engleză, dar era pasionat și de natură. Au urmat câțiva ani în care colaborarea și prietenia noastră a dat roade. Elevii l-au îndrăgit imediat pe „Domnul profesor Gelu Hanganu”, pentru că avea el un fel de a fi deschis și jovial, deși atunci când trebuia era destul de aspru cu cei nărăvași. Apoi, neavând condițiile necesare, s-a transferat la un liceu de elită din Ploiești, unde a urmat o carieră didactică strălucită, în prezent pregătindu-și lucrarea de doctorat.
De ce am ales ca „model” această personalitate? În primul rând pentru că, în afară de preocupările sale pentru școală, el a început să scrie prima monografie a satului Bixad. După plecarea sa, materialul a fost preluat de alți colegi și fiecare l-a modificat după propriile idei și interese.
În al doilea rând, pentru că profesorul Gelu Hanganu este unul dintre „cei ce nu uită”. Periodic organizează, cu liceenii de la Colegiul Național Mihai Viteazul din Ploiești, unde predă, o excursie cu autocarul la Bixad, pentru a le arăta școala unde cândva era profesor, oamenii locului și neprețuitele frumuseți ale naturii. Și în acest an ne-a onorat cu prezența, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Și de fiecare dată nu uită să-și invite fostul coleg, profesor Mihai Trifoi, să le vorbească elevilor despre preocupările lui. A doua zi după sosirea la motelul din Bixad, cei 36 de liceeni adunați în sala mare și stând pe scaune, disciplinați și curioși, așteptau evenimentul de la ora 10. Și într-adevăr a fost un eveniment, atât pentru elevi cât și pentru profesori. Astfel tinerii au avut ocazia să afle lucruri interesante despre o „limbă universală”, despre cosmologie, despre congrese și întâlniri naționale și internaționale, despre relațiile interculturale, despre viață în general. N-au lipsit nici întrebările din partea ascultătorilor, la care vorbitorul a răspuns cu plăcere. Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă plăcută și, după o pauză de o jumătate de oră, însoțit de profesorul Hanganu, grupul a plecat în drumeție spre stațiunea Tușnad. Seara ne-am reîntâlnit lângă un mic foc de tabără, iar tinerii au prezentat un spectacol-concurs foarte amuzant, după care ne-am despărțit, cu promisiunea de a răspunde unei invitații de a ține o prelegere la școala lor.
A doua zi, grupul de elevi a plecat spre lacul Sf. Ana, iar după-amiază s-au întors cu toții la Ploiești purtând cu ei amintiri de neuitat. Cinste lor, și cinste experimentatului profesor Gelu Hanganu, care se dedică cu atâta dăruire și pricepere în instruirea și educarea tinerelor generații! Și cinste că nu uită trecutul și vechile relații colegiale. Este unul dintre „cei ce nu uită” să-și facă datoria cu demnitate și iubire de țară. Acest popor va dăinui peste veacuri numai prin lucrarea unor astfel de oameni.
Vremurile trec și vin, lumea se schimbă mereu, apar noi provocări, trebuie să trecem peste obstacole și să ne continuăm drumul, însă dincolo de toate realizările materiale, important este ceea ce educatorii „sădesc” și „construiesc” în sufletele și mințile copiilor și tinerilor pe care-i pregătesc și care „mâine” vor duce mai departe destinele acestei nații!
Mihai Trifoi