Va fi sau nu va fi aprobată realizarea Muzeului în aer liber din Voinești-Covasna? 

Demersurile  întreprinse de reprezentanții  Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) Sfântu Gheorghe  privind înfiinţarea unui muzeu în aer liber în zona Cetății Dacice din Voinești- Covasna,  nu și-au găsit rezolvare din partea factorilor de decizie de la nivel guvernamental, nici după 12 ani de la inițierea acestora.

 Pentru a veni în sprijinul MNCR, senatorial AUR de Covasna, Ionuț Neagu, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi a adresat, la începutul lunii mai, o interpelare ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, având ca obiect „Înființarea Secției Muzeale în aer liber din Voinești,  Covasna”, în care se arată  următoarele:

„În anul 2000 conducerea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, şi-a stabilit ca obiectiv prioritar realizarea unui proiect mai vechi și anume înfiinţarea unui Secții Muzeale în aer liber în staţiunea Covasna (zona Valea Zânelor din cartierul Voinești).

În anul 2013, după mai bine de un deceniu de demersuri, Guvernul României a adoptat HG 1043/11.12.2013 prin care s-a aprobat transmiterea unei părţi dintr-un imobil (teren cu suprafața de cca 0,8 ha, situat în stațiunea Covasna) din administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” Covasna în administrarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, instituţie din subordinea Ministerului Culturii, în vederea înfiinţării unei secţii muzeale în aer liber. HG 1043/11.12.2013 mai specifică și faptul că Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni are obligaţia de a menţine destinaţia imobilului privind înfiinţarea secţiei muzeale în aer liber.

În anul 2016 Ministerul Sănătății a notificat Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni asipra următoarelor prevederi ale HG 1043/11.12.2013: ”În situaţia în care se constată nerespectarea obligaţiei privind păstrarea destinaţiei imobilului prevăzute la alin. (1), imobilul revine în administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” Covasna, în condiţiile legii”.

Potrivit relatărilor din presa națională, în anul 2018 demersurile pentru înființarea Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna s-au soldat cu un al doilea succes, fiind rezolvată problema colectării unei părți dintre obiectele ce vor fi expuse în incinta acestuia.

Se dorește ca viitoarea Secției Muzeale în aer liber din staţiunea Covasna să cuprindă câteva gospodării tradiţionale, ateliere, o stână, o moară de apă, care a aparținut unei familii din Voinești, şi o mică biserică.

În mod evident, Secția Muzeală în aer liber stațiunea Covasna trebuie să fie o structură permanentă de primă importanță pentru românii din județul Covasna, pusă în serviciul societății, deschisă publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea și conservarea diverselor materiale muzeistice și documente care să provină din zona Carpaților Răsăriteni. Organizarea Secției Muzeale în aer liber la Covasna va permite valorizarea patrimoniului cultural bogat existent în zona stațiunii Covasna și, astfel, va diversifica oferta turistică a stațiunii din localitatea care a dat numele județului.

După 2013 și până în prezent Ministerul Culturii nu a prevăzut fonduri necesare la capitolul cheltuieli de capital în bugetul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate. Potrivit estimărilor, valoarea unui studiu de fezabilitate s-ar ridica la 60.000 de lei. Această sumă ar putea fi prevăzută cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, dacă Ministerul Culturii va iniția în timp util demersurile necesare. De asemenea, Ministerul Culturii i-ar putea aloca Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, din fonduri externe. Cheltuielile necesare etapelor pregătitoare înființării Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna sunt foarte mici în comparație cu cheltuielile pentru funcționarea muzeelor mari din țara noastră.

Amânarea continuă timp de 9 ani (2013-2022) a deciziei de înființare a Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna este percepută de comunitatea românească din județele Covasna și Harghita drept semn al indiferenței factorilor administrativi centrali și dovadă a lipsei de solidaritate cu acești români aflați în inferioritate numerică în cele două județe. Este vorba, deci, de un subiect de mare sensibilitate etnică și socială.

În calitate de senator de Covasna, care m-am deplasat în repetate rânduri la Voinești, am putut constata că elementul esențial care ne lipsește este decizia Ministerului Culturii privind înființarea Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna. Bineînțeles că o asemenea decizie trebuie pregătită corespunzător.

Ne-am bucura și am aprecia în mod deosebit dacă decizia de înființare a Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna ar putea fi adoptată de către Ministerul Culturii pe parcursul anului curent 2022.”

Senatorul Ionuț Neagu a solicitat ministrului Culturii să îi transmită răspunsuri la următoarele întrebări:

1. 1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Culturii în perioada 2013-2022 în vederea pregătirii condițiilor pentru înființarea Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, execuție, completarea Regulamentului Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni etc.).

1. 2. Dacă Ministerul Culturii poate asigura din fonduri extrabugetare (atrase) suma necesară pentru studiul de fezabilitate în cazul Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna sau, în caz de imposibilitate, dacă va depune toate diligențele în vederea prevederii acestei sume în Legea bugetului de stat pe anul 2022 cu ocazia apropiatei rectificări bugetare.

1. 3. În ce orizont concret de timp va adopta Ministerul Culturii decizia de înființare a Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna.

1. 4. De ce sprijin are nevoie Ministerul Culturii din partea Parlamentului și Guvernului României în vederea accelerării procesului de înființare a Secției Muzeale în aer liber din stațiunea Covasna.

Potrivit basilica.ro, demersurile pentru înfiinţarea instituţiei muzeale au început încă din anul 2000, iar până în prezent a fost rezolvată problema terenului şi au fost strânse o parte dintre viitoarele exponate.

O moară de apă, care a aparţinut unei familii din Voineşti, reprezintă un punct principal de atracţie, spun inițiatorilor proiectului.

Muzeograful Ioana Cristina Felea-Baubec a declarat, în urmă cu doi ani,  că instituţia a achiziţionat, în anul 2001, mecanismul de măcinare al acestei mori de apă scoase din uz, deţinută de familia Cojan Victor din Voineşti-Covasna.

„Instalaţia de măcinat se compune dintr-o pereche de pietre de măcinat, roata inferioară fixă şi piatra superioară, alergătoare mărginite de vişcă. Piatra alergătoare era acţionată de un fus vertical din metal alcătuit din două rotiţe unite de bare rotunde dispuse la distanţe egale a cărui mişcare de rotaţie era generată de roata măselată fixată pe fusul orizontal în interiorul morii. Fusul orizontal era acţionat de roata hidraulică verticală aflată în exterior”, a menţionat reprezentanta muzeului.

Moara se află momentan în depozitul muzeului, dezasamblată, dar urmează să fie expusă în aer liber.

Potrivit muzeografului, dintre instalaţiile ţărăneşti folosite pentru prelucrarea cerealelor care au valorificat energia hidraulică, morile cu roată verticală au fost cele mai răspândite în Transilvania, iar la începutul secolului XX, în zona Covasnei, pe Râul Negru şi pe afluenţii săi existau aproape 200 de mori şi anexe.

Maria Crețu-Graur