Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă conţine o reformă fiscală care vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuirii unor impozite, a declarat, recent, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, care a dat asigurări că „nu va fi absolut nicio taxă în 2022″.
„Există o realitate despre care lumea nu a ştiut şi azi am făcut publice câteva elemente (…) Ţara nu a ştiut că PNRR conţine şi o reformă fiscală, care viza şi vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuiri unor impozite, inclusiv impozitul pe proprietate, inclusiv impozitele pe venit sau contribuţii. Tot în acel PNRR se prevede ca această analiză să se facă din birou şi cu asistenţă tehnică oferită de instituţii financiare internaţionale, dar fără dezbateri. Ceea ce am vrut eu să atrag atenţia şi să scot în evidenţă este că facem într-adevăr, pentru că trebuie să îndeplinim reformele din PNRR, dar începem o dezbatere publică şi formalizată în care principalii actori vor fi cei din mediul de afaceri care vor veni cu o serie de propuneri, evident, pentru a atinge aceste ţinte din PNRR”, a explicat ministrul la Antena 3.
Conform paragrafelor din PNRR menţionate de ministru, „revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează să identifice distorsionările şi domeniile în care se poate dezvolta legislaţia fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale (CAS, CASS şi CAM), precum şi impozitarea proprietăţilor astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi CAS, CASS şi CAM, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectorului economic, impactate de deciziile de politică fiscală. Legislaţia fiscală românească va face obiectul unei analize amănunţite cu asistenţă tehnică în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care beneficiază cu titlu de excepţie), impozitul pe proprietate (impozitele locale) şi taxa verde”.
Câciu a explicat că soluţiile trebuie să vină din partea mediului de afaceri şi a societăţii şi a subliniat că în 2022 nu va fi „absolut nicio taxă” şi că, din punctul său de vedere, ar fi nevoie de o analiză atentă a regimului fiscal pe ceea ce înseamnă economia informală.
„În câteva zile, dezbaterea deja este foarte încinsă. Asta înseamnă că este necesară o dezbatere. Chiar din prima zi am spus că vom face un parteneriat cu mediul economic şi că la această analiză pe regimul fiscal, cerută în PNRR, scrisă -încă o dată, n-a ştiut-o nimeni, nici noi până când să vedem documentul publicat, când a fost aprobat de către Comisia Europeană – soluţiile trebuie să vină din partea mediului de afaceri, în primul rând, şi societăţii, pentru că să vină cineva dintr-un birou (…) şi să dicteze un impozit nu cred că e în regulă. Asta unu la mână, şi e foarte important de precizat. De altfel, chiar cei care acuză azi din perspectiva politică, spunând că luat-o ministrul de Finanţe puţin aşa…, n-a avut ce face, au scris acest PNRR. Acum vreau să liniştim populaţia, şi oamenii şi companiile: nu va fi absolut nicio taxă în 2022. Unde poate, din punctul meu de vedere, există ajustare sau o analiză atentă a regimului fiscal e pe ceea ce înseamnă economie informală, adică acea economie care nu e fiscalizată. Cu toţii ştim că avem destule zone care nu intră în zona aceasta, şi la muncă, salariile care poate se dau la negru, dar coroborat, apropo de muncă, cu o scădere a taxării muncii. Aceasta este o chestiune la care, cel puţin ca ministru de Finanţe, ţin”, a precizat Adrian Câciu.
Întrebat dacă se va putea să nu fie majorate taxa pe profit, pe locuinţă etc, în condiţiile în care în PNRR ne-am angajat ca aceste taxe să fie revizuite, ministrul a răspuns că pentru aceasta este nevoie de parteneriatul cu mediul de afaceri şi cu societatea, pentru că doar aşa poate fi convinsă Comisia că unele lucruri pot fi optimizate.
„Eu vă spun foarte deschis, acesta este aspectul cel mai important. De aceea este nevoie de parteneriatul cu mediul de afaceri şi cu societatea, pentru că numai aşa poţi convinge Comisia că unele lucruri pot fi optimizate. Haideţi să nu distrugem o ţară prin faptul că îi creştem taxele, în contextul în care e o ţară săracă. Dar, evident că nu ministrul de Finanţe va rezolva problema. De aceea aduc tot mediul de afaceri lângă mine şi să facem analiza împreună. pentru că vă spun un lucru foarte periculos acolo: acolo unde aţi văzut acea sintagma cu reducerea impozitului pe profit sau eliminarea excepţiilor se referă la impozitul pe microîntreprinderi. Păi avem un număr de vreo 350.000- 400.000 de microîntreprinderi în România. Dacă intrăm într-o suprataxare înseamnă că am distrus clasa de mijloc din România. Ştiu că unii au început politic, au spus că nu, astea sunt ideile ministrului de Finanţe. De aceea voi şi formaliza acest parteneriat, va fi un ordin de ministru, cu un comitet consultativ la nivelul Ministerului de Finanţe, în care tot mediul de afaceri are reprezentanţi, cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României, cu AmCham, cu Concordia, cu consultanţii fiscali”, a punctat şeful de la Finanţe.
El a subliniat că, din punctul său de vedere, ajustările se pot referi la ceea ce înseamnă competiţia fiscală neloială, „adică acea economie neagră”.
AGERPRES
